Linkuri accesibilitate

David Kramer: „Trebuie să-i ajutăm pe georgieni, moldoveni şi ucraineni să se apere de amenințarea rusească”


David Kramer

David Kramer

Expertul de la The McCain Institute, în dialog cu Liliana Barbăroșie.

Georgiei i s-a făcut promisiunea aderării la NATO în timpul summit-ului din 2008 de la București, dar nici atunci, nici la cele mai recente summit-uri ale organizaţiei în 2012 și 2014 nu i s-a oferit Planul de Acțiuni pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP). Într-o declarație făcută recent Europei Libere la Washington, ministra georgiană a apărării Tina Kidașeli a îndemnat NATO să facă pași concreți spre admiterea Georgiei la summit-ul de la Varșovia de anul viitor, spunând că ezitarea NATO de a-și duce la îndeplinire promisiunea poate încuraja Rusia să continue o politică agresivă. Pe marginea unei o conferinţe organizată la Tbilisi de The McCain Institute, pentru a analiza inclusiv aceste aspiraţii ale Georgiei, l-am întrebat pe David Kramer, fost diplomat de rang înalt în administraţia americană, acum expert al institutului, de ce Georgia n u este deocamdată membră a NATO:

David Kramer: „Pentru că în Europa sunt ţări care se tem că, dacă acceptă Georgia, vor provoca Federaţia Rusă, se tem de un eventual conflict pe interior în cazul în care se va discuta despre o eventuale susţinere a Georgiei în situaţia unei ameninţări militare. Nu reprezintă un subiect tocmai uşor, însă Georgia vrea să fie parte a Alianţei. Ucraina la fel. Republica Moldova este mai divizată, însă ar trebui să ne ţinem de politica uşilor deschise şi să insistăm ca aliaţi ca Germania, Franţa să aibă întotdeauna în vizor acest subiect.”

Europa Liberă: Pe ce alte soluţii de securitate ar putea miza totuşi state ca Georgia, Ucraina, Republica Moldova?

David Kramer: „Securitatea este un subiect foarte important. O parte din teritoriul Georgiei este ocupat de Federaţia Rusă. Sunt separatişti în Osetia de Sud şi Abhazia care vor să divizeze ţara, dar mai ales pentru că sunt susţinuţi de Federaţia Rusă. Abhazia este o parte mai complicată decât Osetia de Sud. Soluţia este să susţinem integritatea teritorială a Georgiei, să fie reîntoarse Osetia de Sud şi Abhazia sub control georgian. Aceeaşi situaţie este cu Donbasul şi Crimeea în cazul Ucrainei. Deci, integritatea teritorială şi respectul suveranităţii acestor state reprezintă un deziderat nu doar pentru Uniunea Europeană, NATO, dar şi pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Şi este menţionat inclusiv în diverse tratate semnate de Federaţia Rusă, pe care însă ea nu le respectă.”

Europa Liberă: La şapte ani de la războiul ruso-georgian, care este cea mai importantă lecţie care trebuie însuşită?

David Kramer: „Cea mai importantă lecţie e să ne asigurăm că Federaţia Rusă nu are drept de veto asupra aspirațiilor Georgiei de a adera la comunitatea Nord-Atlantică, a Republicii Moldova, Ucrainei sau a oricărui alt stat. La fel, trebuie să ne asigurăm că aceste ţări înaintează în realizarea reformelor democratice, de securitate etc., trebuie să-i susţinem pe cei care vor să facă parte din comunitatea Nord-Atlantică, or, e limpede că o bună parte dintre georgieni îşi doresc acest lucru.”

Europa Liberă: Dacă ne referim la conflictul de pe teritoriu Ucrainei, ce finalitate credeţi că ar putea avea?

David Kramer: „Aş îndrăzni să spun că criza din Ucraina este cea mai mare provocare cu care se confruntă Europa de la cel de-al doilea război mondial. Vorbim despre o primă anexare, de utilizarea forţei de către Federaţia Rusă asupra unui stat vecin. Şi Georgia a fost victima unei asemenea abordări în 2008, Moldova se confruntă cu provocări de acest fel în fiecare zi, mă refer la regiunea transnistreană a ţării şi prezenţa trupelor militare ruse pe teritoriul său. E o provocare serioasă şi trebuie să-i ajutăm pe georgieni, moldoveni şi ucraineni să se apere de ameninţarea rusească. Aceste ţări nu beneficiază de art. 5 care le-ar asigura securitatea, însă acestea solicită foarte clar ajutorul. Ucraina, în particular, reprezintă un caz aparte, pentru că există memorandumul de la Budapesta, din 1994, când, la îndemnul ţărilor ca Marea Britanie, Statele Unite sau Federaţia Rusă, Ucraina a renunţat la armele sale nucleare, în schimbul garanției de securitate. Sunt unul dintre susţinătorii ideii de a livra asistenţă militară Ucrainei şi regret că preşedintele meu nu a fost de acord cu această intenţie. Cred că a fost o greşeală teribilă, însă ucrainenii luptă pentru ţara lor şi trebuie să le fim alături.”

Europa Liberă: Credeţi că ţări ca Georgia, Ucraina sau Republica Moldova se pot simţi în siguranţă, fiind lângă Rusia, fără să facă parte din Alianţa Nord Atlantică?

David Kramer: „Sunt state care pot fi în siguranţă fără a avea acest statut, însă dar dacă există siguranţa că alte ţări nu le vor ameninţa. Nu e neapărat să aderi la NATO pentru a fi parte a Europei. De exemplu, Austria nu este membră NATO, însă, e adevărat, Austria nu se învecinează cu Federaţia Rusă. Deci, ţările care au hotar comun cu Rusia şi vor să adere la Alianţa Nord Atlantică ar trebui susţinute, desigur atâta timp cât fac tot posibilul pentru a îndeplini criteriile necesare aderării la NATO. Republica Moldova, deşi are articolul ce se referă la neutralitate în Constituţia sa, are o relaţie foarte strânsă acum cu NATO. Cu siguranţă şi în această ţară, cât şi în Georgia există o dorinţă aprinsă de aderare la Alianţă. Şi în Ucraina pentru prima dată, mulţumită lui Vladimir Putin, există o majoritate copleșitoare care susţine această idee. Preşedintele Poroşenko vorbeşte foarte mult în acest sens. Deci, în cazul ţărilor care vor să adere la Alianţă, trebuie să continue politica uşilor deschise.”

XS
SM
MD
LG