Linkuri accesibilitate

Svetlana Haraz: „Lucrăm din păcate foarte adesea intuitiv, fără să ne bazăm pe abilități și competențe profesionale concrete ”


Interviul dimineții cu şefa Catedrei de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Liberă Internaţională (ULIM)

Ultima săptămână de admitere la un Program de masterat pentru studii avansate în Asistenţă Socială şi Expertiză Socială. Un masterat - cum spun promotorii acestui program - chemat să răspundă unor necesităţi stringente de pregătire a asistenţilor sociali capabili să modernizeze domeniul.

O discuție despre această temă cu Svetlana Haraz, şefa Catedrei de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Liberă Internaţională (ULIM).

Europa Liberă: Aşadar, doamnă Haraz, un program de masterat, de studii avansate în Asistenţă Socială – Expertiză Socială, Program, trebuie să precizăm, creat de un consorţiu ce întruneşte proiectul „Casa Mare”, ULIM, York College, City University of New York, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum şi Ministerul Sănătăţii. Iată, cum vedem, o listă impunătoare de „naşi” ai acestui program. Mai întâi, doamnă profesor, ce trebuie să se ştie despre menirea lui?

Svetlana Haraz: „În primul rând, într-adevăr, suntem destul de mulți cei care au luat parte la încreștinarea acestui copil, un copil cu un nume absolut inedit în Republica Moldova, un Program care are o misiune probabil destul de dificilă în contextul realității sociale a Republicii Moldova. Ce ne propunem și care până la urmă va fi finalitatea sau unde tindem să ajungem cu programul acesta?

Vrem să ajungem la niște schimbări sociale planificate, deoarece Republica Moldova chiar are nevoie de niște schimbări planificate. Dar să fim de acord că nu poate exista o schimbare planificată ca un proces organizat dacă nu există oameni competenți care ar putea să demareze acest proces, ar putea să implementeze unele acțiuni concrete, ar putea să monitorizeze și să supervizeze foarte multe acțiuni care ar trebui implementate.”

Europa Liberă: Care este problema totuşi, dna Haraz? Pentru că așa, dintr-o parte, la prima vedere se pare că Republica Moldova încă nu s-a învățat să aibă grijă de bătrânii ei, de oamenii aflaţi în dificultate, adică sistemul social în acest sens încă are multe, multe lacune. Acesta ar fi scopul programului?

Svetlana Haraz: „Când vorbim despre protecția socială, avem o percepție destul eronată după părere mea că asistentul social ar fi cel care trebuie să aibă grijă de bătrâni și toți cei în dificultate. Asistența Socială până la urmă ar trebui, cum am zis anterior, să planifice niște schimbări.

Problema în Republica Moldova e că acest asistent social este perceput ca un colac de salvare și până la urmă un țap ispășitor pentru toate problemele cu care se confruntă diferite grupuri de populație. Dar nu ar trebui să uităm că asistentul social ar trebui să-și îndeplinească rolul său de persoană - cheie la nivel de comunitate, ar trebuie să mobilizeze comunitatea și toți ceilalți profesioniști care activează la nivel de comunitate. Doar atunci când vom lucra într-un efort comun, vorbim despre o abordare multidisciplinară, atunci putem să zicem concret care este problemă socială, cine este responsabil și cum putem să ne implicăm fiecare.”

Europa Liberă: Dar atunci când vorbiți despre schimbare planificată, ce aveți în vedere? Că întotdeauna planificarea a sunat urât pornind de la trecutul nostru nu prea îndepărtat?

Svetlana Haraz: „După părerea mea, totul ar trebui să fie planificat. Noi facem foarte multe lucruri și trăim în domeniile noastre profesionale cu părere de rău foarte des intuitiv, și nu bazându-ne pe niște abilități și competențe concrete. Și atunci când le avem (ceea ce presupune programul de a dezvolta) niște profesioniști competenți, atunci noi putem să ne propunem unele acțiuni și să urmărim implementarea acestora care ar aduce la niște schimbări - aceasta era planificarea la care mă refeream eu.

Dacă să luăm un exemplu concret la nivel de comunitate cu părere de rău noi ne ciocnim foarte des și auzim niște situații absolut dificile – copii abuzați, copii violați sexual, bătrâni rămași singuri etc. Dacă am avea această intervenție de asistență și de prevenire a unor situații sau niște acțiuni planificate, nu am avea aceste rezultate pe care le avem. Sau nu am avea așa probleme sociale complexe și dificile pe care le trăim la momentul actual.”

Europa Liberă: Ultima chemare anunţată, ultima săptămână de admitere la acest program de masterat aflat la cea de a doua ediţie. Câţi asistenţi sociali urmează să fie pregătiţi, câți experți se pregătesc de obicei în cadrul acestui masterat?

Svetlana Haraz: „Suntem cu ușile deschise și așteptăm cu mult drag pe toți cei interesați, pe asistenții sociali care deja activează, însă nu au încă programul de masterat. Deja avem prima promoție din anul trecut unde au fost pregătiți 18 experți sociali în domeniu. Prima promoție a fost una de răsunet sau de un impact oarecare, pentru că au fost foarte mulți lectori universitari, au fost profesioniști din domeniu, chiar dna Buliga, fost ministru al muncii, a fost student a acestui masterat.

Contăm foarte mult pe faptul că, chiar dacă este un Program absolut nou, inedit și expertiza socială încă nu se palpează în Republica Moldova, dar avem un scop bine determinat să încercăm totuși să ridicăm sau să valorificăm această profesie care este atât de utilă, și necesară în Republica Moldova - Asistența Socială.”

Europa Liberă: Dar unde au fost în mare parte angajați absolvenții de anul trecut și unde urmează să fie angajați cei de anul acesta?

Svetlana Haraz: „În majoritatea sa, experții sociali sunt profesioniști pregătiți de a lucra la toate nivelele, începând cu individul și terminând cu politici sociale în elaborare. La moment avem angajați în diferite domenii, avem și lectori care predau în continuare, și pregătesc acești profesioniști, avem supervizori care activează în direcțiile generale de asistență socială și avem specialiști care sunt încadrați în elaborarea de politici la nivel de minister.”

Europa Liberă: „Modernizarea sistemului social”, „standarde internaţionale” în această privinţă, „cele mai bune practici” sunt fraze pe care le regăsim în legătură cu pregătirea acestor experți. Cât de realist, s-ar întreba unii, este totuși ca aceste cuvinte să fie umplute într-adevăr de conţinut în cazul Republicii Moldova, unde cel puțin criticii susțin că domeniului social i se acordă un rol de cenușăreasă, i se acordă prea puțină atenție și bani puțini.

Svetlana Haraz: „Cu părere de rău, dar asta este realitatea noastră. Şi efortul, inclusiv al colegilor noștri, deoarece programul acesta este o inițiativă și o propunere a colegilor noștri din Statele Unite, este până la urmă motivat de faptul că, într-adevăr, Republica Moldova, în implementarea unor politici sociale, nu respectă uneori unele standarde internaționale. Sau necesitățile noastre de bază încă sunt atât de nesatisfăcute că nu putem să ajungem la acele standarde impuse până la urmă de realitatea contemporană.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai grave probleme în domeniul asistenței și expertizei sociale - salariile mici, lipsa profesioniștilor sau numărul mic al acestora în localități - și în ce măsură un contingent de profesioniști le pot remedia?

Svetlana Haraz: „Începând cu valoarea asistentului social. Ne percepe toate lumea ca pe niște cenușărese, sau ca pe cineva care trebuie să facă tot lucrul angro, cel ce nu e făcut de nimeni și asistentul social se face vinovat de toate. Ne ciocnim în continuare cu faptul că este o profesie cu un volum enorm de lucru și cu o plată mizeră, și resimțim acest lucru peste atâția ani, din anul 2007 de când a fost introdusă această profesie prin ordine și strategii. Resimțim un flux de migrare din această profesie deoarece este foarte prost plătită, iar un asistent trebuie să lucreze cu cel puțin trei mii de locuitori la nivel de comunitate și, fizic, uneori pur și simplu nu este real să acopere un singur om un cumul de probleme cu care se ciocnește o comunitate.”

Europa Liberă: Dna Haraz, având în vedere sau văzând politicile statului în acest domeniu și realitățile care există, Dvs., de exemplu, sunteți optimistă că lucrurile se vor schimba spre bine într-un timp cât de cât scurt sau mai e de așteptat?

Svetlana Haraz: „Eu sunt optimistă în orice situație și chiar cred că noi suntem agenții schimbării sociale. Dacă ne dorim foarte mult schimbările, atunci trebuie să le realizăm. Sunt mai puțin optimistă în ceea ce privește „într-un timp scurt”. Fiecare percepe în felul său timpul scurt, dar avem nevoie ca mașinăria această să se mute, să înceapă să meargă cu o viteză mai bună. Nu putem să vorbim despre un timp scurt, dar sunt convinsă că, dacă vor exista astfel de inițiative, vom resimți și schimbările.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG