Linkuri accesibilitate

„Aici este mai importantă experiența de viață, poziția civică, verticalitatea…”

Un tânăr din Republica Moldova care a împlinit vârsta de 18 ani poate participa activ la viața politică şi chiar poate fi ales deputat sau consilier local.

Vicepreședintele Academiei de Ştiinţe, profesorul universitar în drept constituțional Ion Guceac spune că se consideră că la 18 ani o persoană devine matură, adică „poate lua decizie autonom, fără a fi influențat de alte persoane care-l pot reprezenta”. În ceea ce privește dreptul de a fi ales, el afirmă că este inechitabil ca un deputat să fie ales la 18 ani, iar un primar la 25 de ani, mai ales că, în opina sa, deputatul ia decizii mult mai importante decât primarul.

„Sigur că este pus în discuție această vârstă mai ales în raportul cu dreptul de a fi ales, fiindcă la o vârstă de 18 ani persoana nu dispune de o experiență de viață şi de acea pregătire care i-ar oferi posibilitatea să adopte o decizie în regim autonom atunci când este vorba de elaborarea unor proiecte de acte legislative. În experiența altor state această vârstă este şi mai avansată, şi 24, şi 25 de ani. Aici este mai importantă experiența de viață, poziția civică, verticalitatea, calități care nu întotdeauna sunt conturate la vârsta de 18 ani. Nu zic sunt şi excepţii, dar sunt o raritate”.

Dreptul la activitate politică include dreptul la libera exprimare, libertatea întrunirilor şi dreptul cetățenilor de a se asocia în partide. Aceste drepturi nu sunt absolute, mai spune vicepreședintele Academiei de Ştiinţe Ion Guceac.

„Realizarea acestor drepturi nu trebuie să afecteze în nici un fel principiile fundamentale ale statului de drept. Ele nu trebuie să atenteze la cinstea, onoarea şi demnitatea altor concetățeni sau să zicem să atenteze la ordinea publică, ordinea socială, morală şi alte valori. În măsura în care realizarea acestor drepturi ar aduce anumite daune vieții sociale, ordinii publice, statul este în drept să restricționeze, dar limita acestor restricționări este şi ea determinată de constituție. Restricția în niciun fel nu trebuie să ajungă la excluderea propriu zisă a dreptului respectiv. Ca să tragem o line am putea spune că acum depinde în mare parte de curajul, insistența titularului acestui drepturi şi atitudinea binevoitoare, constructivă a autorităților publice”.

La 28 de ani, Alina Zotea este unul dintre cei mai tineri deputaţi. A fost timp de trei ani asistenta parlamentarului Mihai Ghimpu, iar un an - şefa de cabinet la fracţiunea Partidului Liberal. Contrar unor percepții că prea puţini tineri şi femei ajun pe membri în legislativ, Alina spune că a reuşit pentru că a muncit din greu pentru asta.

„Toţi cei care se implică, toţi cei care vor să facă ceva pentru Republica Moldova se pot regăsi în listele electorale. Dacă este ambiție, dacă se dorește, cel puţin cei din cabinetul nostru, ajung acolo unde îşi doresc dacă depun şi mult efort”.

Ca şi alţi liberali, Alina Zotea pledează pentru modificarea legii astfel încât cetățenii să poată vota de la vârsta de 16 ani. Amendarea legii ar duce la implicarea civică şi politică a tinerilor, care, potrivit ei, oricum sunt suficient de informați ca să poată lua o decizie politică.

Coborârea censului de vârstă pentru dreptul de vot a figurat într-un proiect de o nouă constituție elaborat în 2010 de un grup de experți constituționali, pe când interimatul funcției de președinte era deţinut de Mihai Ghimpu. Susținătorii acestei modificări au invocat faptul că cetățeanul poate fi angajat la 16 ani, respectiv plătește impozite. De asemenea, de la 16 ani cetățeanul poartă răspundere penală. Prin urmare, ar avea dreptul moral să participe la vot.

Directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Alexei Buzu, este de părere că în Republica Moldova există bariere la capitolul dreptul de a fi ales şi acestea se referă comportamentul media şi celor care controlează financiar partidele. Potrivit lui Buzu, instituțiile media percep taxe exorbitante şi, de multe ori, nu promovează interesul public, dar agenda patronului, care se întâmplă să fie şi lider de partid.

„După mine anume aceste două aspecte fac ca dreptul de a fi ales să fie îngrădit. Şi în special putem să ne uităm la femei, care nu tot timpul au resurse suficiente să cotizeze pe potriva bărbaților, şi la tineri. Costurile campaniilor electorale cresc de la an la an, respectiv este foarte dificil pentru, să presupunem, un partid politic sau un candidat independent care într-adevăr nu vrea să aibă legături cu persoane dubioase care vor să cumpere locuri şi vor să facă o campanie onestă este foarte dificil într-un asemenea context”.

Alexei Buzu a mai spus că anul trecut a analizat lista de deputați şi a constatat că femeile mai ales declară venituri din salarii, pe când mulţi deputați bărbați declară venituri din activitatea de întreprinzător. Acest fapt nu ar da de bănuit dacă ar exista o minimă transparență la capitolul finanțarea partidelor politice. Directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” zice să se impune o reformă profundă a clasei politice, de asemenea trebuie să fie limitate donațiile electorale şi să fie luate măsuri mai hotărâte pentru a creşte transparența finanțării partidelor şi a proprietății instituțiilor media.

XS
SM
MD
LG