Linkuri accesibilitate

Toate guvernele de după 2003 au ocolit cu dârzenie subiectul, considerându-l periculos din punct de vedere politic.

Guvernul Streleţ vrea să majoreze cu cinci ani vârsta de pensionare a femeilor, până la cea la care se pensionează bărbaţii, iar intenţia anunţată mai întâi de ministrul muncii, iar apoi întărită şi de premier evidenţiază problemele financiare cu care se confruntă cabinetul. Toate guvernele de după 2003, când a avut loc ultima ajustare a vârstei de pensionare, au ocolit cu dârzenie subiectul, considerându-l periculos din punct de vedere politic. Ce ar fi putut determina actualul guvern să prindă la curaj într-atât încât să nesocotească potenţialul exploziv al unei atare decizii?

Să vii cu o astfel de iniţiativă în timp ce te confrunţi cu un imens val de nemulţumire populară apărut pe ruinele unui sistem bancar devalizat şi ale unui leu extrem de slăbit pare un gest sinucigaş. Cu toate acestea, guvernul Streleţ pare decis să-şi asume ceea ce a fost un subiect tabu pentru multe alte guverne. La distanţă de o zi, despre nevoia ridicării vârstei de pensionare au vorbit şi ministrul muncii, Mircea Buga, şi premierul Valeriu Streleţ. Într-o primă etapă, măsura ar urma să vizeze femeile, care să plece la pensie la vârsta de 62, nu de 57 de ani ca în prezent, iar ulterior executivul ar intenţiona să majoreze şi vârsta de pensionare a bărbaţilor. Ţinta ar fi ridicarea în viitor a valorii pensiilor:

„E clar că noi va trebui să echilibrăm vârsta de pensionare a doamnelor cu bărbaţii, ceea ce va elibera o sumă destul de mare care ne va permite să majorăm gradual pensiile”, spune premierul Streleţ.

Pe de altă parte, economiştii tratează cu neîncredere aces scop anunţat de premier şi de ministrul muncii şi spun că, de fapt, în actualele condiţii, guvernul ar avea dificultăţi imense măcar şi cu indexarea ordinară a pensiilor la nivelul inflaţiei, nu că ar putea să opereze şi majorări. Expertul Institutului economie de piaţă, Viorel Gârbu:

„Pensiile cad în termeni reali. Inflaţia deja a atins 12%. Nu cred că autorităţile vor avea capacitatea să ajusteze pensiile la acest nivel al inflaţiei. Aşa că, dat fiind faptul că lucrurile în economie merg prost, autorităţile vor măcar să menţină situaţia la nivelul care este şi să nu admită o deteriorare a lucrurilor.”

În mai puţin de două săptămâni, guvernul speră să înceapă negocierile asupra unui acord de finanţare cu FMI. Subiectul majorării vârstei de pensionare a figurat constant în rapoartele acestei instituţii începând cu 2003, când un guvern comunist a refuzat să continue o majorare începută a vârstei de pensionare, sperând să acopere deficitele din fondul de pensii prin alte măsuri ce nu stârneau atâta împotrivire populară.

Guvernul recunoaşte că şi venirea, în 22 septembrie, a misiunii FMI, ar fi un motiv. „Este unul dintre subiectele de pe agenda de negocieri cu FMI”, a confirmat Veronica Gherboveţchi, secretarul de presă al premierului moldovean Valeriu Streleţ.

Oricare ar fi motivul adevărat al „curajului” manifestat acum de executiv, cu majorarea vârstei de pensionare sunt de acord majoritatea economiştilor, care spun că Republica Moldova este prea săracă ca să le permită bărbaţilor şi femeilor să plece la odihnă mai devreme decât le permite cetăţenilor lor orice alt stat din regiune. Măsura ar trebui să fie însoţită însă şi de altele, mult mai importante ca impact, ne-a spus Viorel Gârbu, cum ar fi de exemplu să ia din pensiile mari ale foştilor cinovnici, supranumiţi de presă „pensionarii de lux”, şi să adaoge la pensiile mici ale altor foşti salariați:

„Vedem că foştii deputaţi, miniştri, judecători, vameşi au în Republica Moldova cele mai mari pensii. Este total greşit acest lucru. Singura metodă prin care funcţionarii pot fi răsplătiţi pentru prestaţia lor este prin salarii. În formula de la noi, este o politică prin care sarcina pentru anumite realizări în trecut este pusă pe seama generaţiei prezente, ceea ce e cu totul straniu.”

Prezentându-şi zilele trecute intenţia, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale a promis să încerce să reducă şi acest decalaj ce nemulţumeşte experţii. Un astfel de obiectiv şi-a trasat anii trecuţi şi fosta ministră Valentina Buliga, dar în loc să coboare pensiile judecătorilor, de exemplu, au crescut şi mai mult, după ce magistraţii au reuşit să obţină, pe calea justiţiei, ajustarea pensiilor lor la nivelul actual de salarizare a breslei. Felul cum au profitat magistraţii de poziţia lor pentru a-şi obţine pensii fantastice faţă de majoritatea absolute a altor foşti bugetari este privit ca un abuz şi un act de discriminare în raport cu, de pildă, medicii sau profesorii, care nu beneficiază de acelaşi tratament.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG