Linkuri accesibilitate

Refugiații și europenitatea României


Migranți și refugiați așteaptă în ploaie și noroio să treacă frontiera dintre Grecia și Macedonia în satul grecesc Idomeni, nordul Greciei, 10 septembrie 2015.

Migranți și refugiați așteaptă în ploaie și noroio să treacă frontiera dintre Grecia și Macedonia în satul grecesc Idomeni, nordul Greciei, 10 septembrie 2015.

Refuzul cotelor de imigranți e o soluție consolidată a statului român, a explicat ministrul romând de externe Bogdan Aurescu

Refugiații și europenitatea României

Președinția și Guvernul, cu toate că fac parte din tabere ideologice, diferite împărtășesc același punct de vedere cu privire la felul în care România trebuie să răspundă crizei migrației.

Puterea și Opoziția și-au dat mâna și militează împotriva cotelor obligatorii de migranți pe care statele Uniunii Europene ar trebui să-i primească.

Președintele Klaus Iohannis a criticat de altfel destul de aspru declarația făcută de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, care a spus că cele 28 de state ale Uniunii trebuie să ajungă până săptămâna viitoare la un acord cu ajutorul căruia să împartă 160.000 de refugiați, iar României i s-au distribuit 6.351. Această cotă nu este acceptată la București. Klaus Iohannis consideră „neoportun” proiectul prin care li s-au împărțit statelor din Uniunea Europeană numărul de refugiați pe care trebuie să-i primească.

Președintele român este nemulțumit că aceste cote obligatorii ar fi fost calculate într-un mod „foarte birocratic, contabilicesc, fără a consulta statele membre”.

De aceea Klaus Iohannis a precizat că mandatul României la Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne de luni este să respingă aceste cote impuse.

„Luptăm împotriva Statului Islamic. De ce nu suntem gata să-i acceptăm pe cei care fug de Statul Islamic?" a întrebat miercuri președintele Comisiei Europene.

România declară prin toți înalții săi oficiali că „nu este pregătită” să primească mai mult de 1700 de persoane și că pe termen lung nu ar fi în stare să asimileze mai mulți refugiați.

Nu e clar încă de ce Bucureștiul refuză să intre în corul umanitarismului european, fiindcă actualii lideri români nu au dat explicații suplimentare.

Fostul președinte Traian Băsescu a pomenit, însă, de faptul că România este o țară „creștină și ortodoxă”, iar refugiații sunt „suniți și șiiți”, deci musulmani, sugerând că din acest motiv țara nu le poate asigura migranților „identitatea culturală”, oricâți bani ar primi de la Uniunea Europeană. Refugiații vor avea nevoie de moschei și școli în limba lor, a mai amintit fostul președinte.

Acestea sunt probabil motivele nerostite de oficialii români care îi determină să refuze primirea unui număr mai mare de migranți.

Monica Macovei, care a votat în Parlamentul European „pentru” cotele obligatorii afirmă că e „dezonorant și rușinos” pentru România să spună că nu e capabilă să-i accepte pe acei oameni aflați în dificultate, deși primește în acest scop și bani de la Bruxelles.

Macovei a spus în Parlamentul European că „cine vine în Europa trebuie să respecte regulile europene” și că refugiații vor sta în tabere speciale, „nu vor fi liberi să circule” înainte de a fi triați pentru a afla cine sunt cei cu adevărat refugiați politic, cine sunt cei care vin doar pentru beneficii economice și mai ales cine sunt „acei agenți care vin cu intența să comită acte teroriste”, pentru că, precizează eurodeputata, vor fi și astfel de persoane.

Spre deosebire de Monica Macovei, liderii tuturor partidelor parlamentare autohtone sunt împotriva soluției Bruxelles-ului de a-i distribui pe migranți prin cote obligatorii.

„Este vorba despre o soluție consolidată a statului român” a explicat ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Soluția ar fi acceptarea voluntară a migraților.

În acest fel, România ratează încă odată să-și dovedească europenitatea.

XS
SM
MD
LG