Linkuri accesibilitate

„Suficiența arțăgoasă a României față de amărâții care fug din calea războiului” (România liberă)


Războiul cibernetic în geostrategia Europei de Est (Adevărul).

Rusia construiește o bază militară la 25 de kilometri de granița cu Ucraina, iar proiectul evidenţiază determinarea Moscovei de a menţine pe termen pe termen lung prezenţa în zonă, informează azi România liberă, citând Mediafax și Reuters. Știrea precizează că până acum Rusia a negat constant acuzațiile Alianței Nord-Atlantice că militari ruşi activi s-ar afla pe teritoriul Ucrainei.

Alexandru Grumaz publică în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul prima parte a unei analize despre războiul cibernetic în geostrategia Europei de Est. Este analizat mixul de instrumente folosit de Rusia în agresiunea asupra Ucrainei - război convenţional combinat cu unul de gherilă, război economic combinat cu unul cibernetic şi cu un altul informaţional, asemănător cu cel folosit în 2008 în războiul georgiano-rus. „Scopul principal nu a fost controlul teritoriului cât exploatarea vulnerabilităţilor existente în Ucraina, slăbirea guvernului şi a principalelor instituţii de stat şi subminarea legitimităţii statului”, arată analistul, care așază recenta criză a refugiaților în același orizont. Mai precis, ca parte a obiectivului central al Kremlinului de a stabiliza prin crearea de haos şi vacuum de putere guvernele şi instituţiile din țările care se opun politicilor Moscovei.

Practic, susține Alexandru Grumaz, tot Estul Europei este susceptibil de a face față unui astfel de scenariu, de vreme ce Vladimir Putin a ajuns atât de departe în planul său de a pedepsi Europa pentru sancțiunile impuse Federației. A fost de-ajuns finanțarea filierelor de imigranţi, arată această analiză. Dar s-ar fi lucrat la acest moment cu mult înainte: „Rusia a investit mult în ţările din est (vezi industria metalurgică din România care aparţine oligarhilor ruşi) nu numai în economie, dar şi în media pe care o utilizează în formarea unor opinii asupra unor teme dezbătute în Occident şi care în final favorizează o apropiere de politica rusă”. „Prin generarea de sprijin intern, printre elitele politice şi culturale şi bine înţeles în interiorul media”, Kremlinul a urmărit „să destabilizeze guvernele alese democratic ale ţărilor vecine”. Fapt îngrijorător, Occidentul nu are încă puse la punct strategiile de contracarare a acestui tip de război hibrid, se mai arată în Adevărul.

Ioana Ene-Dogioiu scrie la ziare.com despre criza refugiaților, și anume sub imperiul unei mari temeri: ar putea fi începutul unui dezastru pentru Uniunea Europeană, care are de pierdut și dacă acceptă refugiați, și dacă nu-i acceptă. Dacă îi primește, nu-i va putea integra. Jurnalista consideră că trebuie distins între refugiații sirieni, care lasă în urma lor un război, și cei din țările africane, care reprezintă o emigrație strict economică. Sirienii ar trebui primiți, dar numai până la terminarea războiului din țara lor. Oricum, Ioanei Ene i se pare ciudat că niciunul dintre ei nu e dispus să accepte orice stat-gazdă, ci numai pe cele foarte bogate. De asemenea, că nimeni, dar absolut nimeni nu s-a gândit să emigreze în Rusia, care e totuși mult mai aproape. În opinia comentatoarei de la ziare.com, imigranții pe motive economice ar trebui pur și simplu trimiși înapoi.

Cu totul altă opinie în editorialul României libere: „De ce uităm ce au făcut alții pentru noi și nu încercăm să fim și noi generoși cu cei aflați în dificultate?” Prin „suficiența arțăgoasă a României față de amărâții care fug din calea războiului - aluzie la declarația președintelui Iohannis cum că România nu e de acord cu suplimentarea numărului de refugiați - țara revine la „rolul echivoc” pe care l-a jucat în istoria sa de „țară marginală”, se arată în România liberă.

XS
SM
MD
LG