Revista Foreign Policy scrie că primirea de refugiati este benefica pentru economiile tarilor respective. Despre argumentele aduse in discutie de autorul articolului din prestigioasa revista americană, o relatare de la corespondentul Europei Libere la Washington.
Daniel Altman scrie pentru inceput, ca refugiati fac bine economiilor tarilor primitoare pentru ca prin insasi experienta la care se supun pentru a ajunge acolo dovedesc spirit antreprenorial, motivatie si rezistenta fizica. In America, un procent mai mare dintre cei nascuti in alte parti se angajeaza in cimpul muncii decit cei nascuti aici. Somajul la prima categorie este mai scazut.
Daniel Altman crede ca familiile care parasesc Siria, Yemen, Afganistan reprezinta un risc de securitate minor pentru ca ele fug de extremism si violenta, nu le cauta. In acest context, Germania – unde rata somajului e mica – este dispusa sa preia 500 de mii de refugiati anul acesta. Altman scrie ca nu trebuie uitat ca imigrantii sint nu doar lucratori, dar si consumatori, primind de la bun inceput, in Occident, ajutor de la grupuri comunitare, organizatii de caritate si guvern. Bani sint mutati din banci in circuitul economic, in acest proces.
Daniel Altman crede ca tarile occidentale au tot interesul sa preia refugiati, dar le cere si sa investeasca fonduri pentru ca refugiatii sa se poata deplasa, in siguranta, pina la tara de destinatie. El sustine ca este o investitie minora, prin comparatie cu impozitele pe care refugiatii le vor plati, in timp, in tarile respective. Daniel Altman mai arata ca Statele Unite au prevazut sa primeasca 70 de mii de refugiati, anul acesta, in ciuda faptului ca au o economie de cinci ori mai mare decit cea a Germaniei.
Autorul scrie ca economiile mari ale lumii nu preiau o cota proportionala de refugiati, altfel, Suedia – o tara cu doar 10 milioane de locuitori – nu ar fi nevoita sa devina an de an numarul unu la aplicatiile acceptate de azil. Nici o tara, cu exceptia Americii nu primeste mai mult de 10 mii de persoane pe an, prin programele de reasezare. Aceasta este doar o picatura, la scara celor 20 de milioane de refugiati. „Este clar – scrie Altman – ca doar compasiunea nu-i va face pe politicieni sa trimita avioane si nave sa preia refugiati. Poate ca pe masura ce se vor uita la exemplul Germaniei, beneficiile economice îi vor convinge.”.
