Linkuri accesibilitate

Libertatea angajaţilor de a-și alege banca. Mai multă concurență în sistemul financiar?


O inițiativă înaintată guvernului și discutată cu șeful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului, Dumitru Alaiba.

Consiliului Economic al Prim-ministrului a propus adoptarea unei hotărâri guvernamentale ce ar face posibilă libertatea angajaţilor de a alege banca la care să-şi primească salariul. De ce ar fi firesc şi terapeutic pentru stat să fie aşa, dar nu a fost până cum? Explicaţii, de la șeful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului, Dumitru Alaiba.

Europa Liberă: Aşadar, o iniţiativă a Consiliului Economic al Prim-ministrului –reamintim că această instituție a fost creată cu menirea de organ consultativ pe lângă premier – inițiativă care, concretizată într-un act guvernamental, ar permite angajatului să-şi primească salariul la banca preferată. Până acum, angajatorii efectuează plata salariului, de obicei, dacă nu aproape exclusiv, doar prin intermediul băncii la care își au deschise conturile curente. De ce nu e bine cum e acum?

Dumitru Alaiba: „Această iniţiativă a fost susţinută de premier ca răspuns la solicitările celor mai mari asociaţii de afaceri care, în repetate rânduri, au avut solicitări ce ţin de animarea concurenţei în sistemul bancar. La moment, concurenţa în acest domeniu este limitată. Mai exact, Asociația investitorilor străini a venit cu această propunere punctuală de a liberaliza salarizarea prin card. La moment angajatorul, şi nu angajatul decide de fapt unde îşi va ţine angajatul salariu. Banii deja câştigaţi de angajat sunt încă gestionaţi de angajator. Nu este corect. Mai mult ca atât, în absolut toate ţările dezvoltate avem această libertate a persoanei de a decide în ce banca are încredere să-şi ţină economiile, să-şi ţină salariul. De ce nu e bine cum este în prezent, în primul rând, pentru că este dreptul exclusiv al fiecărei persoane de a-şi păstra economiile acolo unde decide însăși persoana.”

Europa Liberă: Ce prevede exact recomandarea Consiliului?

Dumitru Alaiba

Dumitru Alaiba

Dumitru Alaiba: „Recomandarea porneşte de la oferirea angajatului a dreptului de a alege, de a indica expres către anagajator numărul contului, rechizitele bancare la care să fie transferat salariul lunar. În conformitate cu formularea prezentă a Codului Muncii cheltuieli adiţionale, dacă ele sunt, vor fi suportate de angajator şi nu de angajat. Această iniţiativă nu va afecta financiar angajatul. Presupunem că o să existe o anumită doză de disconfort pentru angajatori. Însă obiectivul acestei intervenții este anume animarea concurenței, competiției adevărate dintre bănci pentru fiecare client, pentru fiecare cont deschis, nu contează, mare sau mic. În prezent, avem situaţia când o bancă sau alta concurează pentru atragerea angajatorilor care vin cu o mie, două mii sau trei sute de angajaţi, ceea ce nu este corect.”

Europa Liberă: Dar nu este corect de ce? Cineva s-ar întreba ce contează care va fi banca, o dictează sau nu angajatorul, de ce să complicăm lucrurile. Care ar fi dezavantajul direct al salariatului în urma acestor practici din prezent?

Dumitru Alaiba: „Cred că în următorii câţiva ani fenomenul acesta nu va dispare totalmente. O bună parte din angajaţi nu vor atrage prea mare atenţie la ce bancă. Unde va merge angajatorul probabil acolo ar merge şi angajaţii. Vorbim aici de educaţie financiară. Ea are loc gradual. Se folosesc diferite metode şi instrumente. Aceasta este una dintre oportunităţi pe care o oferim acelor oameni care doresc să o utilizeze. Un alt exemplu similar ar fi portabilitatea numerelor la telefonie mobilă, introdusă relativ recent. Până atunci era de neimaginat ca persoana să-şi păstreze numărul, dar să-şi schimbe operatorul de telefonie mobilă. Cam aici ajungem şi noi cu iniţiativa noastră. La un anumit moment o persoană care este suficient de enervată pe banca la care are contul trebuie să aibă dreptul să închidă acel cont, să meargă la o bancă care oferă servicii mai bune şi care oferă un preţ mai ieftin. Până la urmă asta este benefic pentru toţi. Animând o concurenţă reală în sistemul bancar avem o reacţie în lanţ pozitivă pentru toată economia, ceea ce acum nu avem, din păcate.”

Europa Liberă: Domnule Alaiba, iată se oferă acest drept de a alege singur banca, dar cine îndrumă, încurajează să facă uz de acest drept angajatul care, ştim că de multe ori, nu ar vrea să creeze un disconfort angajatorului, aşa cum aţi menţionat Dvs.?

Dumitru Alaiba: „Aş avea puţină încredere, aş spera că acele forţe ale pieţii ar începe a lucra în direcţia corectă. Din regiunea noastră mai vedem acest lucru doar în România. Sunt deja campanii unde băncile văzând această oportunitate dezvoltă produse speciale pentru această situaţie. Banca atrage clientul în schimbul unor beneficii. Clientul este ademenit de concurenţă dintre bănci.”

Europa Liberă: Cum aţi descrie, aţi arăta faptul că discreţia şefilor de a dicta banca la care să-ţi primeşti salariul ar „stimula”, cum arată un comunicat al consiliului, „corupția și traficul de influență în cadrul instituțiilor de stat, dar și întreprinderilor cu capital de stat”? Se sugerează că actuala practică ar încuraja corupţia, nişte lucruri mai puţin transparente şi în ultima instanţă nişte boli, nişte probleme ale economiei în general. Aţi putea exemplifica de ce eu ca angajator, de exemplu, fac rău atunci când dictez angajatului la ce bancă să-şi ia banii?

Dumitru Alaiba: „În calitate de angajator nu poţi influenţa, nu poţi dicta angajatului tău unde să-şi ţină un cont de depozit sau economiile, sau la ce operator de telefonie mobilă să meargă sau la cu ce serviciu de taxi să se plimbe. Este libertatea fiecărui să decidă. E atât de simplu şi atât de logic. Este o practică absolut universală, din Rusia până în Marea Britanie. Nu este corect cum e în prezent fără să dăm exemple sau să arătăm într-o direcţie sau alta. Negocierile sunt netransparente. Nu e doar în cazul instituţiilor de stat. Şi la privat negocierile sunt duse netransparent, în care angajatorul decide în ce bancă se va deservi angajatul său, or asta nu trebuie să fie un subiect al contractului de muncă.”

Europa Liberă: Ce interes are angajatorul să insiste? Poate avea anumite avantaje?

Dumitru Alaiba: „Evident că poate. Oferind ceva ce nu îi aparţine, am în vedere salariile angajaților, ar putea beneficia de anumite concesii pe alte domenii: un credit mai ieftin, o altă facilitate pentru compania sa dacă vorbim de privat. Dacă e vorba de sectorul public atunci corupţia este doar rezultatul logic al unor asemenea negocieri.”

Europa Liberă: De ce abia acum această iniţiativă?

Dumitru Alaiba: „Pentru că acum am găsit o soluţie legală şi avem o idee clară cum am putea interveni pentru a evita modificări de legislaţie, pentru a evita consultări prea multe în Parlament pentru că asta durează cam mult. Însăşi propunerea a venit cu ceva timp în urmă şi am avut anumite lucruri interne pe care să le depăşim.”

Europa Liberă: Dvs. aţi avut libertatea să vă alegeţi banca la care să vă primiţi salariul?

Dumitru Alaiba: „În afară de Moldova, am avut contracte de muncă, am lucrat în alte patru ţări: Austria, Finlanda, Letonia şi România. Niciodată angajatorul nu m-a impus să merg la o bancă sau alta, dimpotrivă, în Finlanda, dacă nu mă greşesc, mi s-a menționat că acest lucru este interzis.”

Europa Liberă: A fost la curţi mai mari, dar aici în Moldova?

Dumitru Alaiba: „În Republica Moldova era şi este o normalitate.”

XS
SM
MD
LG