Linkuri accesibilitate

Un interviu cu reprezentantul permanent al Moldovei la ONU.

Despre nevoia de a avea o nouă operațiune de menținere a păcii la Nistru, despre condițiile în care poate fi reîntregită Republica Moldova și despre cum ar trebui să dialogheze autoritățile de la Chișinău cu cele de la Moscova pentru a se găsi o soluție pentru problema transnistreană a vorbit Europei Libere, Vlad Lupan, reprezentantul permanent al Moldovei la ONU.

Europa Liberă: De ce, dacă Republica Moldova, de la înalta tribună ONU, a cerut, cu atâtea ocazii, retragerea trupelor rusești de pe teritoriul statului, Moscova nu își onorează angajamentul pe care și l-a asumat în cadrul OSCE încă în 1999?

Vlad Lupan: „Acest angajament putem presupune că nu era convenabil Federației Ruse pentru că, tocmai din cauza Republicii Moldova, Federația Rusă s-a retras din angajamentul legal semnat în 1999, la Istanbul, în cadrul summit-ului OSCE, și summit-ului privind tratatul privind forțele armate convenționale din Europa. S-a retras din acest tratat. În felul acesta, tratatul nu mai este implementat. El era parte integrantă a înțelegerii de retragere a trupelor ruse.”

Europa Liberă: Și ONU nu mai este o tribună de la care poate convinge inclusiv Federația Rusă care face parte din Organizația Națiunilor Unite că trebuie să plece din Republica Moldova, din moment ce această armată nu are permisiunea din partea Republicii Moldova?

Vlad Lupan: „ONU este organizație politică, tot așa ca OSCE, unde există dreptul de veto. ONU este o unealtă politică. Noi trebuie să utilizăm toate pârghiile care ne stau nouă la dispoziție pentru a cere acest lucru, pentru pune presiune politică. Să nu uităm un lucru: fiecare stat este suveran, cel puțin, încercăm să fim suverani. Unul dintre criteriile centrale pe care noi le spunem: noi nu am dat acordul de staționare a unor trupe străine pe teritoriul nostru.

Motivația pe care o auzim din partea Federației Ruse este cunoscută, noi am auzit de la ei că sunt forțe de menținere a păcii în Republica Moldova. Ca și contingentul pe care ei îl separă de trupe ruse, responsabile de cele 20 de mii de tone de muniții de la Cobasna. Iar ei nu pot scoate acele 20 de mii de tone de la Cobasna, spun reprezentanții lor, din cauza că se opune regimul transnistrean. Deci, un șoarece se opune unui leu. Și leul motivează, prin opoziția șoarecelui, pe care tot el îl controlează, îl ține în lesă.

Plus la acesta, o bună parte de timp multă lume spunea că regimul de la Tiraspol este de fapt portavoce a Rusiei. Real în regiune am avut o zonă de conflict îngheţată, aşa-numită, menţinută din alte motive decât motive reale, de necesitate reală, de a proteja, de exemplu, muniţiile sau de a menţine pacea. Mai mult ca atât, dacă situaţia actuală este de aşa natură încât forţele de menţinere a păcii nu sunt capabile să fie schimbate, să le fie suplinită...”

Europa Liberă: Dar poate fi transformat acest contingent de forţe de menţinere a păcii într-un contingent de civili?

Vlad Lupan: „La cererea Republicii Moldova, cu siguranţă, poate fi început acest proces. Posibil una din opţiuni ar fi modificarea formatului de menţinere a păcii în operaţiune internaţională.”

Europa Liberă: Dar fără consens, în cadrul formatului de negocieri „5+2” este aproape imposibil.

Vlad Lupan: „Eu nu cred că noi trebuie să discutăm subiectul respectiv prin consens în formatul „5+2”, nu va da un rezultat adecvat. Subiectul respectiv trebuie discutat dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, dintre Republica Moldova şi SUA, dintre Republica Moldova şi partenerii săi, care la rândul lor se vor aşeza la masa negocierilor cu Federaţia Rusă şi vor spune: „Stimaţi factori de decizie din Federaţia Rusă, nu puteţi să asiguraţi forţele voastre de menţinere. Dacă doriţi forţe de menţinere, haideţi să le modificăm în unele internaţionale.”

Europa Liberă: Rusia ar putea reproşa că şi Federaţia Rusă este un partener pentru Republica Moldova.

Vlad Lupan: „Absolut. Tocmai de aceasta ne aşezăm şi cu ei la masa de negocieri, dar nu în regim bilateral. Tocmai aceasta am făcut şi la Istanbul. Cum credeţi că am câştigat? Colegii mei au mers acolo, eu eram la Chişinău, stăteam cu ei în permanenţă în contact, ştiam cum merg negocierile. Noi nu stăteam la masa de negocieri bilaterale doar cu Federaţia Rusă. Pentru că Republica Moldova are greutatea sa şi Federaţia Rusă are greutatea sa. Trebuie să ştii să-ţi alegi prietenii pentru ca să obţii rezultatele.”

Europa Liberă: Când e vorba despre nişte sensibilităţi Federaţia Rusă repede plasează mingea şi spune: cutare sau cutare problemă poate fi rezolvată dacă se înţeleg cei doi parteneri „de dans”, Chişinăul şi Tiraspolul.

Vlad Lupan: „Nu ştiam că suntem parteneri „de dans”. Din punctul de vedere al Federaţiei Ruse, acesta ar fi partener „de dans”. Din punctul meu de vedere, este un separatist care vrea să fugă de la mine cu o bucată din proprietate a mea, că nu este a lor, este a poporului. Şi liderii lor, care sunt legaţi, cetăţeni ai altor state, ai oricăror state, nu ar trebui să vorbească în numele la toată populaţia Republicii Moldova.

Republica Moldova a fost recunoscută în frontierele în care suntem acum. Dacă se doreşte o separare, atunci lucrurile se vor complica foarte serios. Am în vedere o separare reală, nu discuţii despre separatismul transnistrean, dar o separare-separare. Lucrurile se vor complica enorm. Nu aş spune că este imposibil. Nu aş spune că este posibil. Toate opţiunile trebuie să fie pe masă. Dar noi nu trebuie să pierdem ceva, fără să câştigăm ceva.”

Europa Liberă: Moldova poate scăpa de acest fenomen care s-a înrădăcinat de 24 de ani – separatismul?

Vlad Lupan: „Moldova a fost ţinută cu acest fenomen.”

Europa Liberă: Şi va mai fi ţinută.

Vlad Lupan: „Dacă lucrurile vor merge în felul în care au mers până acum, s-ar putea să se întâmple să fie ţinută. Dacă totuşi se va merge pe nişte formule puţin mai inteligente în ce priveşte interacţiunea cu Uniunea Europeană şi SUA, atunci lucrurile se vor putea schimba. Ele se schimbă.

Pentru prima dată în priorităţile de politică externă a Republicii Moldova au fost scrise următoarele lucruri: integrarea europeană prima prioritate, prioritatea numărul doi – parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. A fost inclus şi parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă, că el deja exista.”

Europa Liberă: Cum să înţeleagă un simplu muritor parteneriat strategic cu Washingtonul şi cu Moscova concomitent?

Vlad Lupan: „Un simplu muritor ar trebui să se întrebe, evident, cum poţi face două lucruri dintr-odată în ambele direcţii. Dar să presupunem altceva. Până atunci să menţionez că au mai fost scrise încă două parteneriate. Avem doi vecini, doar doi vecini.”

Europa Liberă: România şi Ucraina.

Vlad Lupan: „Geografia este un lucru important. Şi noi vedem în zilele de azi cum se întâmplă lucrurile în Ucraina. Vedem că geografia este importantă pentru noi, inclusiv în relaţia cu Ucraina. Nu pur şi simplu că Rusia este puternică, dar şi faptul că Ucraina poate să ne ajute.”

Europa Liberă: Ce puteţi presupune că se va întâmpla în următorii cinci ani, când e vorba despre identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană?

Vlad Lupan: „În următorii cinci ani nu aş fi extraordinar de optimist în ce priveşte o soluţionare definitivă. Însă, cu siguranţă, aş vedea posibilităţi pentru o soluţionare. Sau invers, o îngheţare puternică definitivă cu, posibil, consecinţe şi pozitive pentru Republica Moldova sau negative.”

Europa Liberă: Care ar fi consecinţele pozitive şi cele negative, în câteva cuvinte?

Vlad Lupan: „Totul depinde de partenerii noştri. Nu putem face prognoză politică şi să ne aşteptăm că ea mâine se va îndeplini. În proporţie de 90% nu se întâmplă, pentru că în aceşti cinci ani lucrurile se schimbă. În Republica Moldova din 2009 până acum s-au schimbat într-atât de mult încât ceea ce gândeam noi în 2009 că e bine azi a ieşit nu atât de bine. Lucrurile s-au schimbat enorm. Pe plan internaţional acelaşi lucru se întâmplă.

Dacă vrem să obţinem rezultat, trebuie să avem câteva opţiuni în faţa noastră şi să jucăm pe ele în funcție de schimbarea situaţiei. S-a schimbat situaţia, mergem pe o reunificare cu Transnistria. S-a schimbat situaţia, vedem că nu merge şi nu va merge, trebuie să schimbăm şi noi un pic macazul, nu trebuie să tot dăm: „Da, mai facem concesiuni. Poate ne mai cedează”. Pardon, situaţia din Ucraina deja demonstrează că lucrurile s-au schimba. Deci, sunt opţiuni. Cipru a intrat cu problema sa în Uniune Europeană? Da, a intrat. Nouă ni se spune că Republica Moldova nu va intra cu asemenea problemă ca şi Cipru, nu va fi Cipru-2. Bine, eu am mai auzit asemenea declaraţii pe alte teme, nu vor mai exista alte valuri de extindere spre Uniunea Europeană, când colo vedem că şi Croaţia a intrat.

Deci, ideea că nu se va întâmpla şi nouă ni se spune lucrul acesta, aceasta nu înseamnă că aşa va fi. Pe merite se intră în Uniunea Europeană, nu pe cuvinte şi nu pe alte lucruri urâte, dar pe merite. Noi pe merite putem face multe, dacă am vrea.”

Europa Liberă: Domnule Lupan, dar atunci când Moldova spune că ar conta că Federaţia Rusă îşi va încheia procesul de retragere a trupelor fără întârziere, într-un viitor apropiat, cât de credibilă este această declaraţie pe care o fac autorităţile de la Chişinău?

Vlad Lupan: „Ea este credibilă. Pe noi ne cred oamenii că vrem să scăpăm de trupe ruse. Numai că doar dacă vom spune: „Se va întâmpla” – nu. Trebuie să depunem eforturi ca partenerii noştri să spună şi ei acelaşi lucru. Acesta este al doilea pas pe care trebuie să-l întreprinzi de obicei, când spui un lucru. Deci, ai spus că vrei retragerea, te duci şi vorbeşti cu partenerii tăi: „Ajutaţi-ne să obţinem”. Lucrurile acestea se întâmplă, la aceasta se lucrează, doar că ştim foarte bine că există altfel de interese în alte părţi şi nu se întâmplă.”

Europa Liberă: Şi demnitarii de la Kremlin mai au o scuză. Ei spun că atât timp cât Alianţa Nord-Atlantică ar putea să se extindă spre Est e prea puţin probabil că îşi vor retrage armata din stânga Nistrului.

Vlad Lupan: „Eu am mai auzit afirmaţii, la un moment dat, că nu contează cum se numeşte organizaţia, se numeşte ea Uniunea Europeană, se numeşte NATO, nu contează, că membrii sunt aceiaşi. Aceasta a spus ministrul rus de externe. Deci, dacă auzim lucrurile acestea, atunci credeţi că contează cum se numeşte organizaţia: NATO sau Uniunea Europeană? Eu cred că nu.

Cred că contează ce vrem noi. Dar pe noi cine ne va întreba? Ori noi trebuie să ne uităm tot timpul la altcineva? Şi cât timp ne vom uita la altcineva?”

Europa Liberă: Dar un proces de pace poate avansa, dacă există această prezenţă militară?

Vlad Lupan: „Nu poate. Asta şi spunem, că trebuie schimbată operaţiunea de menţinere a păcii. Republica Moldova a repetat aceasta de multe ori. Acum este o oportunitate foarte bună să meargă pe formula aceasta. Însă noi nu trebuie să ne aşteptăm că totul imediat va fi acceptat din start, fără niciun fel de opoziţie.

Sigur că statu-quo este foarte bun pentru unii, dar nu este bun pentru noi. Deci, noi trebuie să luptăm pentru statu-quo. Să nu uităm un lucru important încă, în afară de aceasta, dacă ne concentrăm doar pe subiectul transnistrean, riscăm să pierdem de fapt ceea ce contează mai mult.

Adică faptul că noi trebuie odată să ne schimbăm ţara noastră spre bine, să sperăm, şi să asigurăm un viitor bun cetăţenilor Republicii Moldova în condiţii sigure. Dar condiţiile sigure sunt doar în Uniunea Europeană. Da, putem ceda Rusiei şi atunci vom avea securitate, însă nu vom avea libertate. Dacă mergem în Uniunea Europeană, ea este într-atât de descentralizată încât vom avea libertatea necesară.

Regulile de joc în Uniunea Europeană, acele reguli de care trebuie să te conduci, mie îmi plac. Aţi fi vrut să avem un sistem judecătoresc necoruptibil? Şi când vorbeşti despre aceasta, oamenii spun „Da”. Însă când ajung la realităţi zic: „Ei, dar noi suntem deprinşi altfel”. Nu trebuie să ne deprinde altfel, trebuie să ne străduim ca să fie normal. Şi normal este în Uniunea Europeană. Deci, opţiunea de securitate de a ceda în faţa unui stat mi se pare totalmente nelalocul său. Dar alte opţiuni de securitate decât a intra într-o alianţă adecvată de state europene, am în vedere statele Uniunii Europene, statele organizaţiilor euroatlantice, noi nu avem.”

Europa Liberă: Domnule Vlad Lupan, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Republica Moldova implementează mai multe proiecte, inclusiv unul dintre ele este măsurile de consolidare a încredere în contextul conflictului transnistrean.

Vlad Lupan: „Exact. Aceasta este una din implicările prin care ONU la nivel politic ajută cu resursele sale, cu expertiza sa.”

Europa Liberă: Dar nu a sporit încrederea între cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului. Din contra, cresc generaţii cu o altă mentalitate şi cu o altă opţiune.

Vlad Lupan: „Trebuie să punem lucrurile la loc. Deci, nu ONU deschide frontierele şi îi dă la o parte pe vameşii transnistreni şi spune: „Acum oamenii pot contacta între ei”. Nu se întâmpla aşa. Aceasta ar fi chiar foarte simpatic, dar naiv.

În realitate ,Programul ONU de încredere este direcţionat în sprijinul experţilor noştri care lucrează pe drumuri, sănătate etc., etc. deci, domeniile acestea. Adică, soluţionarea problemelor cetăţenilor noştri care sunt şi locuitori ai Transnistriei, că ei sunt cetăţenii noştri.”

Europa Liberă: De ce un asemenea proiect totuşi nu apropie mai mult cele două maluri ale Nistrului?

Vlad Lupan: „Pentru că nu există dorinţă din partea Tiraspolului, în primul rând.”

Europa Liberă: Am putea admite că ea nici nu va exista.

Vlad Lupan: „Da, putem admite lucrul acesta, că s-ar putea să nu existe. Însă în condiţiile actuale, situaţia din Ucraina, s-ar putea să existe. Uitaţi-vă la declaraţiile de la Tiraspol. Ei dintr-odată au devenit oarecum puţin mai flexibili în urma evenimentelor din Ucraina. Întrucât contact direct cu teritoriul Federaţiei Ruse nu e. Şi înţeleg foarte bine că până la urmă, cum noi suntem între Ucraina şi România, aşa şi ei sunt între Chişinău şi Ucraina. Atât, nu ai încotro.

Avem noi încredere în populaţie, foarte bună încredere, totul e ok. Da, cresc generaţii, spun tot felul de lucruri, dar mătuşă-mea până acum locuieşte în Transnistria şi vine la mine şi mă vede, şi tot aşa. Nu am eu încredere faţă de ea? Şi câte rude avem noi acolo? Destule rude. Noi ştim că au ei foarte bună încredere. Nu e vorba în ei, e vorba de lideri. Şi aici nu e vorba de încredere din partea Chişinăului, că Chişinăul de câte ori a cedat... E vorba de încredere din partea Tiraspolului.”

Europa Liberă: S-au meritat aceste cedări din partea Chişinăului?

Vlad Lupan: „La momentul lor nu. Dar acum trebuie de lucrat condiţionat. Deci aşa: „Vreţi ajutor din partea noastră? Poftim”. Acestea şi sunt măsurile de încredere. Din păcate, oamenii nu înţeleg ce înseamnă măsuri de încredere, dar acestea sunt, când tu te duci şi spui: „Eu vreau să soluţionez o problemă, drumul acesta să fie deschis pentru ca oamenii să poată circula liber”. Şi te gândeşti la oameni în primul rând, şi oamenii de pe ambele maluri, că tot sunt ai tăi. Şi dacă vedem că reintegrarea nu este posibilă, atunci trebuie să întreprindem alţi paşi.”

Europa Liberă: Ce ar fi mai avantajos şi mai realist pentru Moldova: ca hotarul să fie la Nistru sau ca să se reintegreze cele două maluri ale Nistrului?

Vlad Lupan: „Hotarul nu cred că va fi niciodată la Nistru. Aici e altă metodă. Dar hotarul niciodată nu trebuie şi nu cred că va fi la Nistru. Sunt alte modalităţi.

Ceea ce e important pentru Republica Moldova este

Este important să înţeleagă că avem nevoie de un stat funcţional pentru ca să supravieţuim normal...

să înţeleagă că la ONU, la alte organizaţii noi nu discutăm în exclusivitate subiectul transnistrean zi şi noapte, în primul rând.

În al doilea rând, este important pentru Republica Moldova să înţeleagă că avem nevoie de un stat funcţional pentru ca să supravieţuim normal. Acestea sunt mai importante pentru populaţia Republicii Moldova, e mai important să fie siguri că mâine nu-şi vor pierde banii, că în stat nu se vor produce tot felul de schimbări tectonice, nu doar sociale.”

Europa Liberă: Că este o justiţie independentă.

Vlad Lupan: „Justiţie independentă, sistemul social funcţionează normal, nu-şi pierd oamenii pensiile, salariile, lucruri din acestea, există dezvoltare. Noi lucrăm la ONU pe agenda post-2015 de dezvoltare, obiectivele de dezvoltare a mileniului sustenabile, despre ele acum vorbim la ONU. Şi acum, în septembrie, despre acesta vom discuta, cum să dezvolţi o ţară, pe ce direcţii să te mişti şi care sunt priorităţile.”

Europa Liberă: Ştiu că iniţiativele în domeniul dezvoltării locale sunt cele mai ţintite.

Vlad Lupan: „Inclusiv locale. Dar până acum, prin intermediul deciziilor ONU, au fost alocate, printr-o serie de proiecte asistenţă directă pentru, de exemplu, tuberculoză, pentru malarie, pentru HIV-SIDA, aceasta numai pe direcţia sănătăţii, de exemplu.”

Europa Liberă: Dar sunt multe: reforma fiscală, biomasă şi energie, femei în politică.

Vlad Lupan: „Aţi văzut cum, de exemplu, ambasadorii ONU şi Uniunii Europene implementau proiecte comune prin care erau schimbate cazanele învechite din şcoli ş.a.m.d. cu cazane cu biomasă? Da, oamenii râd: „Tizic?” – „Da, tizic”. – „Dar este?” – „Este tizic. Se va încălzi copilul la iarnă”. Care este scopul nostru: să îngheţe copiii cu gaz sau fie cald cu tizic? Nu trebuie să uităm şi despre asemenea proiecte. Pentru aceasta lucrăm inclusiv la ONU.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG