Linkuri accesibilitate

La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă: cu Valentina Ursu și invitații săi - Marian Mârza, Victor Iutiș și Valeriu Muravschi.

De 24 de ani Moldova se zbate să iasă din perioada de tranziție și să scape de sărăcie. Oamenii spun că statul, dar mai ales satul a rămas așa cum a fost pe vremea Uniunii Sovietice și că prea puțin se investește în infrastructura locală, și nici afacerile nu se prea dezvoltă. Lumea așteaptă ajutor de la mai marii țării pentru că, fără sprijin, de unii singuri, oamenii nu pot schimba mare lucru. Despre ostatecii tranziției fără sfârșit vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Tot mai multe voci discută despre o derută socială, sărăcie morală și materială, criza valorilor, divizarea societății, exodul brațelor de muncă și al creierilor. Acestea fiind realitățile într-un stat despre care se spune că ar fi oligarhic captiv.

Marian Mârza

Marian Mârza

Marian Mârza, locuitor din satul Cioreşti, raionul Nisporeni, ajuns la 80 de ani, nu e de acord cu mulți dintre cei care cred că țara merge pe o cale greșită. Iată ce spune el despre cetățenii care fac această constatare.

Marian Mârza: „Mulţi conaţionali spun că Moldova merge pe o cale greşită. Ei sunt ca un fel de venetici care nu iubesc limba noastră, naţiunea noastră, de aceea nu le place aşa ceva.”

Europa Liberă: De ce după, 24 de ani de la proclamarea independenţei, Moldova se mai zbate între Est şi Vest?

Marian Mârza: „Fiindcă nu are o direcţie adevărată, principală. Direcţia dreaptă ar fi să mergem cu Europa. Suntem europeni, să mergem cu naţiunea noastră, să nu tragem spre Rusia.”

Europa Liberă: Care e diferenţa între Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană?

Marian Mârza: „E o diferenţă foarte mare. Pentru că Uniunea Sovietică a apărut numai în favoarea ei. Când au venit au luat de la moldoveni ouă, carne, lapte. În 1944 au luat pâinea, au măturat podurile şi am rămas fără pâine. Iar al doilea an a fost secetă. Atunci aşa era: „Сдать государству хлеб, мясо, яйца”. Totul luau.”

Europa Liberă: Şi Uniunea Europeană ce presupune?

La Cioreşti

La Cioreşti

Marian Mârza: „Uniunea Europeană nu cere nimic. Ne dă o viaţă mai liberă, mai bună, libertate, ca omul să se conducă singur, să nu fie dirijat… Pe vremea Uniunii Sovietice, dacă nu ai făcut numărul de „trudozile” în colhoz, îţi luau pământul, chiar din jurul casei, spuneau că trebuie să faci minimumul de ieşiri în colhoz.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră în statele membre ale Uniunii Europene aţi fost?

Marian Mârza: „Nu am fost.”

Europa Liberă: Şi de ce credeţi că Moldova trebuie să se apropie de Uniunea Europeană?

Marian Mârza: „Pentru că în UE lumea e civilizată, mai atractivă, mai prielnică pentru noi. Nu ne cere nimic, ne dau ajutor, au fost făcute drumuri, cu ajutorul lor avem apeduct. O parte vor apropierea de UE, dar o parte nu vor.”

Europa Liberă: Foarte mulţi semeni de-ai dumneavoastră, oameni de vârsta a treia, sunt nostalgici după fosta Uniune Sovietică. Dumneavoastră sunteţi ca ei, vă pare rău după URSS?

Marian Mârza: „Eu cred că trebuie să mergem în direcţia naţiunii noastre.”

Europa Liberă: Care e diferenţa între felul cum guvernează partidele de stânga şi cele de dreapta?

Marian Mârza: „Este o diferenţă foarte mare. Partidele de stânga ne trag spre Răsărit. Comuniştii, socialiştii sunt băştinaşi de-ai noştri, dar ei sunt „bolnavi” la cap. Eu nu înţeleg ce se gândesc să facă mai departe. Poate sunt finanţaţi sau dirijaţi de Moscova, altfel nu ştii ce să zici. Sunt dirijați de sus din partea răsăriteană. Acum Moscova conduce Transnistria, o parte dintre parlamentarii noştri care sunt „bolnaviʾ.”

Europa Liberă: Partidele de dreapta fac reforme ca cetăţeanul de la firul ierbii, din satul Cioreşti, să zică că trăieşte mai bine, că vine bunăstarea?

Marian Mârza: „Poate le fac, dar noi nu le vedem.”

Europa Liberă: Aveţi încredere în partide?

Marian Mârza: „Tare puţină. Tare puțină.”

Europa Liberă: Dar în instituţiile statului?

Marian Mârza: „La fel.”

Europa Liberă: De ce aţi pierdut încrederea?

Drumul spre Cioreşti

Drumul spre Cioreşti

Marian Mârza: „Frontul Popular, care a fost la început, ne-a „mânat” o grămadă de ani, a promis că vom merge în direcţia bună şi la urmă ne-a vândut comuniştilor. Comuniştii au pus mâna iar pe tot. Partidul Popular Creştin Democrat ne-a trădat.”

Europa Liberă: Ce înseamnă unirea la moldoveni?

Marian Mârza: „Nu prea suntem uniţi. O parte trage într-o direcţie, alta în altă direcţie. Nu are cine ne uni. Dacă am avea un lider adevărat, în care să avem încredere. Acum pe parlamentari nu-i înţelegi ce vor. I-am votat şi ei „mânuiesc drumurile”, nici la deal, nici la vale. Nici nu suntem încrezuţi că vor face reforme, că ne vor duce pe o linie dreaptă sau ne vor scoate din mocirla aceasta. Nu ştiu ce vor face.”

Europa Liberă: Cine a dezbinat societatea moldavă?

Marian Mârza: „Comuniştii. Ei duc o propagandă foarte activă.”

Europa Liberă: De şase ani comuniştii nu mai sunt la putere.

Marian Mârza: „Nu mai sunt, dar au fost.”

Europa Liberă: Bine, oamenii au fost dezbinaţi, e scindată societatea. Dar de ce nu pot să se unească moldovenii?

Marian Mârza: „E foarte greu de răspuns la aşa întrebare.”

Europa Liberă: O idee poate să apară în Republica Moldova ca cetăţenii să zică că merg toţi pentru aceasta?

Marian Mârza: „Dacă am avea un lider să ne putem baza pe el. Nu avem un lider în care să avem încredere.”

Europa Liberă: Dar este şef de stat.

Marian Mârza: „Păi, este Nicolae Timofti. L-am socotit că este pentru naţiune, pentru moldoveni, nu pentru veneticii care ne trag ţara în altă parte.”

Europa Liberă: În 2016 va fi, iarăşi, alegerea preşedintelui ţării. Cine trebuie să fie acesta? Cine trebuie să-l aleagă: Parlamentul sau cetăţenii?

Marian Mârza: „Ar trebuie ales de către cetăţeni.”

Europa Liberă: De ce?

Marian Mârza: „Poate aşa se vor uni cetăţenii, vor înţelege în ce direcţie merg, să aleagă un preşedinte al naţiunii.”

Europa Liberă: Cine merită să ajungă şef de stat?

Marian Mârza: „E greu de zis. Toţi vor să ajungă preşedinte. Ei se zbat şi nu ştiu care să ocupe un post. Au tărăgănat, nu au mers nici la deal, nici la vale, cu greu l-au ales și pe actualul preşedinte.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi Moldova şi cetăţenii ei?

Marian Mârza: „Au furat miliardul. Mai mult ce poţi spune?! Au distrus băncile, au vândut Aeroportul. Cel mai vare venit bănesc era de la Aeroport. Nu se ştie cine l-a vândut. Se ştie că ruşilor. Dar de ce? De ce nu a fost privatizat de altă ţară? Vine Şevciuk acesta de la Tiraspol, se urcă în avion de la Chişinău şi se duce la Moscova. De ce se permite aşa ceva? Transnistria mulţi cred că e a noastră. Nu e a noastră Transnistria.”

Europa Liberă: Care sunt trei probleme ce trebuie rezolvate urgent de către noua guvernare?

Marian Mârza: „O direcţie dreaptă europeană. Dar eu cred că guvernarea nu vrea, ei văd că acolo e regulă.”

Europa Liberă: Se vorbeşte foarte mult despre reforma justiţiei. Dumneavoastră ce înţelegeţi atunci când se spune că justiţia trebuie să fie independentă, să fie reformată, să apere cetăţeanul?

Marian Mârza: „Justiţia este dirijată de cineva.”

Europa Liberă: De cine?

Marian Mârza

Marian Mârza

Marian Mârza: „De partidele care o ţin din scurt. Justiţia trebuie să fie independentă. Dar nu este dusă reforma până la capăt, pun dosarele unul după altul, le închid...”

Europa Liberă: Dar de ce Moldova atât de greu scapă de sărăcie? La Cioreşti, am văzut foarte multă lume care există, nu trăieşte. De ce s-a cuibărit această sărăcie aici, în sat?

Marian Mârza: „Fiindcă lumea nu prea vrea să lucreze. Pământul a rămas pârloagă. Pământ ne-au dat, dar tehnică nu ne-au dat.”

Europa Liberă: Şi poate scăpa Moldova de sărăcie?

Marian Mârza: „Trebuie să aderăm la Uniunea Europeană. Altfel nu scăpăm de sărăcie. De corupţie nici nu mai vorbim. La noi corupţia e până în măduva oaselor. Nu o poate scoate nimeni de aici. Unde nu te duci, corupţia e la putere...”

*

Victor Iutiș, un tânăr de 30 de ani, care a crescut la orfelinat, ne povestește despre experiența sa și cum e să reușești în viață, după ce pleci din orfelinat și rămâi om la nimănui. Locuiește într-un sat de pe malul Nistrului, unde are o fermă mică, ține zece vaci. Ele îi asigură existența. De specialitate este profesor de muzică, dar a abandonat meseria din cauza salariului mic pe care îl avea. Victor Iutiș crede în destin: cum îți așterni, așa dormi, dar important este să ai și unde să așterni, spune tânărul antreprenor.

Victor Iutiş

Victor Iutiş

Victor Iutiș: „După nouă clase, la internat, mi s-a dat cu piciorul în fund: pleacă unde vrei tu. De mic mă gândeam că, dacă sunt fără părinţi, trebuie să-mi fac un rost în viaţă, să-mi fac un viitor. Viitorul credeam că va fi mult mai bun. Venind la Chişinău, scaunele din parcul „Ştefan cel Mare” îmi erau casă, dar întotdeauna mă gândeam că va veni timpul când voi avea şi eu un loc unde să pun capul pe o pernă, o familie frumoasă şi copiii pe care îi voi avea vor fi fericiţi pentru că trăiesc anume în ţara noastră, Republica Moldova. Văd însă cu stupoare că aici, dacă vrei să trăieşti, trebuie să lupţi din răsputeri. Dar, practic, acum lupţi cu vântul.”

Europa Liberă: Au fost momente când aţi zis că renunţaţi la orice? Aţi luat şi dumneavoastră drumul pribegiei în căutarea unei bucăţi de pâine?

Victor Iutiș: „Am fost şi peste hotare. Am fost în Rusia, unde am lucrat un an şi două luni, acolo am fost minţit. Am venit din nou în Chişinău.”

Europa Liberă: Cum aţi fost minţit acolo?

Victor Iutiș: „Am lucrat pe gratis. Primeam bani lunar doar pentru mâncare şi mi s-a promis că spre final, când îmi voi îndeplini obligaţiunile asumate față de patron, „contract” care nu avea mare valoare, după un an de zile, voi primi toţi banii. Când a venit timpul, am rugat să mi se dea ceea ce mi se cuvine, dar am fost ameninţat, mi s-a pus pistolul la cap şi mi s-a spus: „Ori alegi să pleci în sicriu acasă, ori mergi de bună voie’.”

Europa Liberă: Mai sunt şi alţi moldoveni care împart aceeaşi soartă pe care aţi avut-o şi dumneavoastră? Pentru că autorităţile din Federaţia Rusă spun că peste jumătate de milion de moldoveni sunt acolo la muncă.

Victor Iutiș: „Sunt foarte mulţi moldoveni. Când m-am întors din Rusia, am spus că acolo nu mai plec, pentru că ruşii, nu vreau să generalizez, sunt foarte răi, oameni needucaţi, pe care zilnic îi vezi cu paharul în mână. Practic, trăiesc pe spinarea celor veniţi – moldoveni, ucraineni, tadjici ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Nu aţi rezistat mult să rămâneţi în Federaţia Rusă. Aţi revenit acasă, în speranţa că totuşi aici veţi găsi un loc de muncă bine plătit, vă veţi aranja viaţa, dar nu a fost să fie sau totuşi această mică afacere pe care o aveţi la Soroca este, într-un fel, realizarea dumneavoastră?

Victor Iutiș: „Tot timpul m-am gândit să mă întorc acasă, îmi era dor de țară. Vrei tot timpul să vii. Mă gândeam la casa pe care nu o aveam, dar voiam să mă întorc.”

Europa Liberă: Aţi vrut să reveniţi în Moldova. Casă nu aţi avut...

Victor Iutiș: „Venind la Chişinău, din nou, am luat drumul scaunelor. Nu cer să mi se dea ceva. Un om poate fi ajutat nu doar material, poate fi ajutat, de exemplu, oferindu-i-se un adăpost unde poate locui o perioadă de timp şi, dacă este posibil, să aibă și un loc de lucru. La noi se poate munci şi face bani, dorinţă de ar fi. Dar, cu părere de rău, majoritatea celor săraci nu muncesc, aşteaptă mai mult să li se dea. Eu nu am vrut să mi se dea, am vrut să pot înțelege care ar fi viitorul meu, în ce domeniu să merg.”

Europa Liberă: Săracii aşteaptă să li se dea peştele sau undiţa?

Victor Iutiș: „Să ia peştele într-o grămadă, de pomană.”

Europa Liberă: Şi cum aţi ajuns la Soroca?

Victor Iutiș: „Sunt de specialitate profesor de muzică. Cu 1 800 de lei, pe care îi primeam salariu, achitam chiria şi nimic altceva. Am renunţat să mai fiu profesor, pentru a nu-mi pune viaţa în pericol, viaţa e frumoasă şi vreau să o trăiesc, fără să mor de foame. Am căutat pe internet să lucrez în domeniul agriculturii, de exemplu, la o fermă şi am găsit undeva că se căuta cineva să aibă grijă de vaci. Mergând acolo, am dat peste un băiat foarte de treabă, un băiat omenos, chibzuit, înţelept, Alexandru Donici, proprietarul fermei în satul Mălcăuţi, raionul Soroca. Acolo am lucrat vreo două-trei luni şi el îmi spune: „Victor, şi tu ai putea face multe lucruri în domeniul fermei, dacă ai voinţă şi dacă ai caracter pentru a te dezvolta mai departe. Eu te ajut cu ce pot. Îţi dau pământ şi loc unde să stai. Din salariu îţi poţi lua un viţel sau doi, o vacă. După aceasta, într-o anumită perioadă, poţi să te ridici şi tu”. Mă gândeam că a fost o glumă din partea lui doar ca să mă ţină la el, însă nu a fost aşa. M-a susţinut în tot ce voiam să fac, în ideile pe care le aveam. Şi am ajuns de la un viţel să cresc încă unul, după care am luat o vacă, după care am mai luat una. Vindem laptele la stat, dar statul tare ne mai jefuieşte. Cum poţi da un litru de lapte cu 4 lei sau 4,2 lei, în funcție de grăsimea laptelui? În situaţia în care ne aflăm, seceta e foarte mare, vacile nu au ce paşte, statul ar trebui să acorde un suport material. Nici mâncare să strângem pentru iarnă la vite nu este de unde. Nu ştim cu ce le vom hrăni la iarnă, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper să fie bine.”

Europa Liberă: Şi ați ajuns să creşteţi zece vaci.

Victor Iutiș: „Da. Sper să mai iau câteva. Vreau să fac o fermă mare. Am luat credit. Mai am de întors bani.”

Europa Liberă: Dar vă descurcați?

Victor Iutiș: „Da, mă descurc. Trebuie să mă extind, nu văd altă oportunitate de a face ceva. Aş vrea să fac muzică, să lucrez în domeniul pe care foarte mult îl iubesc. Visul meu a fost să ajung profesor de muzică, dar deocamdată mă limitez la ceea ce fac.”

Europa Liberă: Din obligaţiune sau din plăcere munciți acum?

Victor Iutiș: „Nu fac din plăcere.”

Europa Liberă: Numai muzica e din plăcere?

Nistrul la Soroca

Nistrul la Soroca

Victor Iutiș: „Muzica e din plăcere. Nu pot minţi, dacă nu e din plăcere. Animalul te linişteşte, ai timp de a gândi când te duci pe deal, le duci, le aduci. Ai timp liber pentru a medita la multe lucruri. Eu tot timpul mă gândesc la ce va fi mâine.”

Europa Liberă: Ca mâine să fie bine, trebuie astăzi să pui cărămida acestui viitor. De ce scârţâie roţile acestea pe care e pusă Moldova?

Victor Iutiș: „Pentru că se bagă beţe în roate.”

Europa Liberă: Amarul se revarsă asupra clasei politice, că poartă toată vina, că s-a produs o ruptură între cei de jos şi cei de sus şi nu se mai intersectează aceste interese?

Victor Iutiș: „Vina o purtăm noi toţi. După cum alegem, aşa și trăim. Noi nu avem lideri politici normali. De am avea nişte lideri politici, cărora să le pese de cetăţeni, după mandatul lor de patru ani, ţara noastră ar înflori. Ţara noastră este un loc de rai, noi avem de toate, doar că nu ştim să ne promovăm, nu ştim să vindem. Produsele noastre sunt de calitate bună, sunt căutate, dar le iau intermediarii la preţ mizerabil. Atât timp cât intermediarii vor căuta numai lor să le fie bine, niciodată nu ne vom extinde.”

Europa Liberă: Domnule Iutiş, mai toată lumea vorbeşte că nu mai are încredere în instituţiile statului, mai ales în clasa politică, care a compromis multe dintre ideile ce puteau să aducă prosperitate, bunăstare şi în casa cetăţeanului din Republica Moldova. Se mai întârzie cu acest lucru. Totuşi, cine şi ce trebuie să facă să fie recâştigată această încredere?

Pe malul Nistrului, la Soroca

Pe malul Nistrului, la Soroca

Victor Iutiș: „Totul începe de la fiecare din noi: cum vom alege, aşa vom trăi. Politicienii trebuie să se gândească bine, pentru că nu vă închipuiţi oamenii de la ţară cât sunt de necăjiţi, e o sărăcie cumplită, majoritatea sunt oameni săraci, chinuiţi, fără nădejde, care se gândesc mereu ce va fi mâine, ce vor mânca mâine. Dar Dumnezeu oricum ne poartă de grijă, pentru că Dumnezeu iubeşte Moldova şi are un plan pentru noi. Noi trebuie să răbdăm şi va veni timpul când va fi bine şi la noi în ţară. Eu sper din tot sufletul la lucrul acesta.”

Europa Liberă: Trebuie o alternativă pentru actuala clasa politică? Cum se identifică alţi lideri? Mai ales că toată lumea zice că e grea situaţia, pentru că nu a apărut şi un lider naţional.

Victor Iutiș: „Noi avem oameni cu literă mare, doar că ei nu sunt puşi la putere. Pentru că dacă vin aceşti oameni, 90% din reprezentanții clasei politice ar trebui să stea la închisoare. Dacă schimbăm lucrurile în domeniul justiţiei, atunci vom merge înspre bine. De la justiţie totul începe, toate fărădelegile care se fac se astupă de sus. În rest, fiecare se supune unui om. Noi ştim cu toţii cine este „conducătorul” acestei ţări, cine a acaparat toate domeniile, toţi cei de la nordul ţării vorbesc despre domnul Plahotniuc, dar dumnealui e bine mersi. Va veni un timp când, probabil, vor fi regrete, nu ştiu dacă nu va fi târziu pentru dumnealui.”

Europa Liberă: Întreb şi pe alţi interlocutori ai mei ce se va întâmpla în primăvară, atunci când urmează să fie ales şeful statului? Unii spun că ar trebui să fie ales de către deputaţi în Parlament, alţii că ar trebui să se revină la votul cetăţeanului. Că, dacă şeful statului va fi ales de către omul de rând, atunci el va purta şi alte responsabilităţi, dar va avea şi mai multe pârghii, să iasă în faţa naţiunii, să spună deschis cu ce probleme se confruntă ţara, ce soluţii ar putea să apară pentru a depăşi crizele.

Victor Iutiș: „Cred că toți oamenii de rând doresc ca preşedintele să fie ales de noi, cetăţenii. Fiind ales de clasa politică, ei aleg omul lor şi preşedintele este condus tot de acelaşi om. Ceea ce se alege la nivel înalt, se alege special pentru ei. Eu m-am mirat foarte tare când am văzut la Bălţi, la Orhei cine a câştigat în alegeri. Practic, lumea acum la noi poate fi cumpărată, pentru o sută de lei, parcă îl apucă pe Dumnezeu de picioare. Dar, oameni buni, gândiţi-vă la viitorul ţării voastre, nu vă gândiţi la suta de lei, că aţi cumpărat un kilogram de hrişcă şi încă ceva şi gata, banii au plecat.Practic, suta de lei pleacă la bar pentru o sută de grame sau nu ştiu ce încă. Dar gândiţi-vă la viitorul copiilor voştri, gândiţi-vă la ceea ce poate fi mult mai bine. Nu cred că dacă vine Ilan Shor sau Renato Usatîi, sau Igor Dodon se vor schimba lucrurile. Ştim de cine sunt conduşi, ştim cine este „tatăl” lor.”

Europa Liberă: Cine?

Victor Iutiș: „Rusia. Dar Rusia nu ne vrea binele niciodată. Vedem ce fac ei în Ucraina, ce au făcut din ţara noastră, ce fac din Transnistria. Rusia întotdeauna a fost duşmanul numărul unu al nostru. Şi înrăutățesc situaţia şi în Ucraina, şi, probabil, la noi în ţară. Dar sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să fie bine.”

Europa Liberă: Cine ar merita să ajungă în fruntea ţării? Ce calităţi trebuie să aibă viitorul preşedinte?

Victor Iutiș: „Să fie onest, să se gândească la binele ţării, să nu se lase manipulat în stânga şi în dreapta, să aibă un plan bine dezvoltat, măcar pentru patru ani, pentru ceea ce vrea să facă el în ţara noastră.”

*

Valeriu Muravschi, fost șef de guvern, la începutul anilor 90, deplânge situația actuală din Republica Moldova și regretă că societatea nu poate scăpa de frică și de lene, ceea ce frânează dezvoltarea. În calitate de ex-ministru al Finanțelor și, ulterior, de prim-ministru, Valeriu Muravschi aduce critici clasei politice pentru că, așa cum spune el, Moldova a fost lăsată de izbeliște.

Valeriu Muravschi

Valeriu Muravschi

Valeriu Muravschi: „Noi nu am reuşit să schimbăm mentalitatea societăţii şi, respectiv, a clasei politice. Noi nu am reuşit să asigurăm funcţionalitatea instituţiilor statului, în primul rând, a celor care apără drepturile. Desigur, putem spune că am ieşit din sistemul socialist, cu mentalitatea de atunci, au început schimbările, întâi privatizarea, reforma agriculturii. Am pornit cu stângul, din păcate. Perioada privatizării a creat pentru cei mai şmecheri posibilităţi să pună mâna pe bunuri, pe bogăţie. Nu cei cinstiţi sau cei mai harnici au pus mâna, dar cei care au fost mai şmecheri. A apărut diferenţa mare între venituri, dintre un grup de sus şi majoritatea populaţiei care se află jos, ceea ce nu e normal, nu te poţi dezvolta în aşa condiţii.”

Europa Liberă: Cei de sus, clasa politică uită de responsabilităţi, se gândeşte doar la interesele personale şi la propriul buzunar?

Valeriu Muravschi: „Privită la televizor, ascultată la radio, clasa politică parcă este relativ normală, cei de-alde mine ne orientăm, înţelegem cine este cine. Mi se pare că toţi cei care au rămas în Moldova au înţeles ce înseamnă clasa politică. Chiar de la începutul anilor ’90 am avut probleme cu clasa politică, dar nu a avut de unde să fie alta.”

Europa Liberă: Dar există şanse să mai apară o elită politică, dacă în 24 de ani e greu să spui că pot fi oameni demni să ajungă în fotolii de miniştri, de deputaţi?

Valeriu Muravschi: „Sistemul politic existent astăzi în Moldova, formal, parcă e asemănător cu cel care există în Occident. Dar partidele sunt putrede din start, nu sunt partide de modelul clasic pe care ni-l dorim, pur şi simplu, există nişte SRL cu două-trei persoane care le finanţează şi care au acaparat puterea în partid, principii democratice nu există acolo, aleg după a lor minte, cum se spune la moldoveni, pentru promovare, membrii de partid, apoi sunt incluşi în liste pe la Parlament, la guvern… Toate problemele s-au acumulat în Republica Moldova, micuţă. Mă doare inima, fiindcă am fost în politică chiar de la apariţia acestui stat, când nici nu ne gândeam la lucrurile care se fac acum, nici prin cap să ne treacă...”

Europa Liberă: De ce începuturile nu au continuitate la noi, nu au avut pe parcursul a mai mult de două decenii? S-a pus doar piatra statalităţii şi atât?

Valeriu Muravschi: „Da. Eu am fost un an ministrul finanţelor şi un an prim-ministru. De când ne-am declarat independenţa, noi am reuşit să creăm instituţiile necesare funcţionării statului – sistemul bancar, moneda națională, Banca Naţională a Moldovei, Inspectoratul Fiscal, Vama şi alte instituţii.”

Europa Liberă: Domnule Muravschi, astăzi toată lumea, de la opincă până la vlădică, vorbeşte despre dispariţia miliardului. Dumneavoastră, ca şi cunoscător a ceea ce se întâmplă în domeniul financiar-bancar, credeţi că banii aceştia mai pot fi întorşi?

La Sirota, Orhei

La Sirota, Orhei

Valeriu Muravschi: „Să fim realişti. În condiţiile când actuala clasă politică rămâne mai departe, desigur că ea nu este interesată să fie banii întorși. Dacă, admitem, nu a participat la furt, cel puţin, a ştiut de lucrurile acestea sau era datoare să ştie. Eu cred că chiar a acoperit ceea ce s-a întâmplat.”

Europa Liberă: Bine, asta au făcut politicienii. Dar ce a făcut Procuratura, Banca Naţională a Moldovei, Centrul Naţional Anticorupţie?

Valeriu Muravschi: „Nu sunt responsabile la noi instituţiile acestea. Nicio tranzacţie efectuată în Republica Moldov, fie în interior, fie în exterior, nu trece pe lângă Banca Naţională a Moldovei. E foarte straniu comportamentul acesteia.”

Europa Liberă: Dar partenerii de dezvoltare pot face presiuni? Sau lasă la latitudinea cetăţeanului să facă presiune asupra guvernanţilor?

Valeriu Muravschi: „Noi, moldovenii, ne revoltăm, dar în caz de probleme, ne dăm după gard şi aşteptăm cineva să ne facă ordine... Nu va veni „cineva” din Germania sau Statele Unite ale Americii să ne facă ordine. Chiar dacă occidentalii au interese, ei nu aplică metode directe de implicare, nu-şi permit aşa metode.”

Europa Liberă: Dar se gândesc şi ei de ce moldoveanul aşteaptă să ia jăraticul cineva, dar nu el?

Podgorii, la Sirota

Podgorii, la Sirota

Valeriu Muravschi: „Ce presiuni mai doriţi să le aplice?! Au fost stopate toate finanţările, au fost făcute declaraţii de către prim-miniştri, cancelari, preşedintele Consiliului Europei, secretarul general al Consiliului Europei… Ce mai dorim? Noi parcă suntem... uneori ţi-e ruşine.”

Europa Liberă: De ce e amorfă societatea?

Valeriu Muravschi: „Acei de sus, e clar, sunt corupți într-o măsură sau alta. Dar restul societăţii?.. Societatea noastră e foarte slabă, practic, e decapitată de masa activă, conştientă, care a plecat din țară... Cei care au fost la începutul anilor ’90 în mişcare unii au îmbătrânit, majoritatea a trecut prin probleme materiale.”

Europa Liberă: Şi cine scoate Moldova din prăpastie, dacă e să-l cităm pe secretarul general al Consiliului Europei, care făcea această analiză în New York Times şi spunea că Moldova trebuie scoasă din prăpastie?

Valeriu Muravschi: „Desigur că partidele acestea nu pot fi schimbate, nu trebuie să trăim cu iluzii. Eu mă gândeam, ca o idee, prin mişcarea aceasta de protest să încercăm să scoatem deasupra o pleiadă de oameni necompromişi, care să fie promovaţi. Dar, iarăşi, trebuie să gândim real: Platforma „DA” trebuie să se transforme într-un partid politic serios. Din păcate, nu se văd sus cei care ar putea să devină lideri. Al doilea, eu văd mulţi oameni care deja au fost implicaţi pe timpurile acelea, inclusiv în jurul lui Iuri Ivanovici „Roşcov”…”

Europa Liberă: Vă referiţi la Iurie Roşca, pe când era în fruntea PPCD?

Valeriu Muravschi: „Da.”

Un arbore şi cerul de la Sirota

Un arbore şi cerul de la Sirota

Europa Liberă: Domnule Muravschi, dar în aceşti 24 de ani s-au perindat la putere şi partide de stânga, şi partide de dreapta. Este diferenţă între felul cum guvernează unii şi cum guvernează alţii?

Valeriu Muravschi: „Nu aş spune că e mare diferenţă. Dacă analizăm perioada preşedintelui Voronin, trebuie să ne fie clar: conjunctura economică, financiară era foarte favorabilă creșterii economice, era totul în creştere în lume. Însă, ei având putere absolută, au ratat multe, noi puteam să avem o creştere şi mai mare. Doi, luând în consideraţie caracterul preşedintelui Voronin de atunci, nu prea furau mulţi, fără ca el să ştie, adică nu-şi putea permitea fiecare să facă cum vrea. Acum, dacă sunt trei-patru partide implicate în actul de guvernare, desigur, fiecare caută din start să-şi delimiteze sectorul lui, unde sunt fluxuri de bani şi să îl controleze. Deşi declară „patriotism”; „integrare europeană”, inclusiv Mihai Ghimpu, eu nu îi cred… Și în anii ’90 s-a furat, dar acum sunt „profesionişti”… Majoritatea dintre aceștia când au crescut? Nu pe vremea lui Voronin? Și-au şlefuit măiestria, iscusinţa? Cred că mediul din jurul preşedintelui Voronin şi al guvernării de atunci le dădea posibilitate.”

Europa Liberă: Care e rolul şefului statului? Unii zic că preşedintele ţării trebuie ales în Parlament, alţii spun că votul cetăţeanului ar aduce în jilţul preşedintelui pe cel mai demn, pe cel care merită cel mai mult. Ce face preşedintele în Republica Moldova? Ce rol joacă?

Noua generaţie de la Sirota

Noua generaţie de la Sirota

Valeriu Muravschi: „Să o spunem mai simplu: în caz de vot universal pentru alegerea preşedintelui, posibilitatea aşa-numitor lideri politici actuali de a influenţa procesul acesta se limitează maximal. Acesta e un plus. Dar în condiţiile noastre, ale Constituţiei noastre, apare posibilitatea apariției unui conflict care a fost şi în trecut între Preşedinţie, Parlament, guvern.”

Europa Liberă: Dar este separaţia puterilor în stat, consfinţită în Constituţie.

Valeriu Muravschi: „Lucrurile acestea trebuie examinate şi lacunele din legislaţie lichidate.”

Europa Liberă: Cine trebuie să aleagă preşedintele țării?

Valeriu Muravschi: „Reieşind din ceea ce au făcut ai noştri guvernanți, desigur că ar trebui ales de electorat. Problema e cine va fi ales. Dar chiar şi în condiţiile de acum, actualul preşedinte nu poată ieşi să abordeze problemele? Da, el nu are împuternicirea, dar ştie situaţia, nu e indiferent, cel puţin, are şi el responsabilitate: „Domnilor, ce se întâmplă în sectorul justiţiei; ce se întâmplă aici?”. Dar nu vor să se implice. Consilierii lor, îi cunosc pe mulţi… mai bine tac.”

Europa Liberă: Următorul preşedinte va fi altfel decât preşedinţii pe care i-a avut Moldova până acum?

Valeriu Muravschi: „În caz că va fi ales de electorat, posibil va fi mai bun. Deşi la noi demagogia a dominat politica peste 24 de ani, lumea noastră e credulă, naivă, este într-o aşteptare exagerată. Aşa e, din păcate.”

Europa Liberă: Și copiii dumneavoastră au plecat, aşa cum au plecat mulţi-mulţi alţi cetăţeni din Republica Moldova. Neoficial, s-ar zice că ar numărul celor care au plecat ar depăși milionul, pentru că aici se trăieşte greu. Dacă exodul continuă, ce se întâmplă aici?

Valeriu Muravschi: „Dacă vorbim de copiii mei, nu mureau de foame. Noi nu suntem bogaţi, dar nu mureau de foame. Aveau un agrobusiness, aveau o plantaţie, aveau unde locui. Dar după ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, după alegerile din noiembrie anul trecut… Dacă înainte, în ultimii 15-20 de ani, plecau peste hotare cu speranţa că se vor întoarce, că pleacă să câştige bani să aranjeze familiile, copiii, acum cei care pleacă, pleacă din disperare, ei sunt siguri că în Moldova nu se mai poate întâmpla nimic bun. Şi copiii mei mi-au spus-o, repet că nu mureau de foame, dar mi-au spus că ei nu pot risca viitorul copiilor, adică al nepoţilor mei. Pentru mine, chiar dacă am trecut de 65 de ani, desigur, e dureros, sunt bărbat, dar uneori îmi apare un sentiment de frică. Din altă parte, nu pot pune egoismul meu mai presus de viitorul nepoţilor mei.”

Europa Liberă: Dar totuşi Valeriu Muravschi a reuşit să facă afaceri aici, în Republica Moldova. Nu sunt atât de mulţi moldoveni care vor să muncească în sudoarea frunţii. Sau chiar statul e vinovat că pune bariere? Pentru că sunt încă bariere birocratice, de alt ordin pentru a iniţia afaceri.

Valeriu Muravschi: „Problema nu e câte ore dormi. Pur şi simplu, în business, mai ales în businessul agricol, te confrunţi cu mari riscuri climaterice, legate de acest business, de tehnologii, dar şi de riscuri legate de mediul în care activăm, de ţărişoara aceasta. La noi absolut niciun climat investiţional relativ normal nu există. Ca orice business, și cel agricol necesită voinţă, cunoştinţe, eforturi.”

Europa Liberă: Dar pe dumneavoastră nu v-au speriat toate acestea.

Valeriu Muravschi: „Vreo 15 ani în urmă, copiii erau mari şi eu mi-am dat seama că nu aveam nimic, de furat nu am reuşit sau nici nu am încercat și am început să mă gândesc unde mă pot implica. În sistemul bancar era pusă mâna, şi am mers în businessul agricol. Nu e numai chestia de business, toată viaţa am ţinut la satul meu, unde ne aflăm astăzi, la Sirota, e puternic sentimentul că aici te-ai născut, aici e pământul tău, factorul psihologic. Eu când mă aflu aici sunt mai calm, nu ca în Chişinău. În Chişinău poţi să te ţicneşti. Aceasta influenţează. Majoritatea vin de la sat, dar nu prea văd să fie atraşi de sat, să ajute sătenii, să implementeze vreun proiect. Dacă ar face toţi câte un pic, desigur, ar fi altă situaţie.”

Europa Liberă: Şi dacă dau toţi mâinile în jos, ce se întâmplă cu bucata aceasta de pământ, Republica Moldova?

Valeriu Muravschi: „Nu pot da toţi mâinile în jos. Fiindcă aşa e de când e lumea, sunt o parte care vor merge înainte, în pofida unor greutăţi, bariere. Problema e că ponderea celor care sunt gata să-şi asume riscurile, inclusiv de guvernare, de administrare a treburilor, deocamdată, e mult mai mică decât masa critică a lor care să schimbe situaţia.”

Europa Liberă: Şi prioritar astăzi guvernul ce trebuie să facă?

Valeriu Muravschi: „Uneori aş spune, cum zice multă lume: mai bine să nu încurce. Ce ar trebui să facă? Ceea ce declară în programele lor de guvernare.”

Europa Liberă: Găsesc foarte multă lume care spune că trebuie de identificat două-trei domenii, de mers de la început până la capăt cu reforme, de arătat lumii, de demonstrat că bunăstarea porneşte de la această reformă care a fost începută şi dusă până la capăt. Dar aşa, când vrei să cuprinzi necuprinsul aproape că nu obţii nimic.

Valeriu Muravschi: „Desigur că întotdeauna sunt trei-patru priorităţi. Şi eu tot timpul am considerat, de la începutul anilor ’90, că trebuie să ducem până la capăt reforma educaţiei. Dacă o începeam acum 25 de ani, am fi avut altă generaţie. A început fostul ministrul Maia Sandu, e bravo, în atâţia ani nu am văzut aşa un politician care să aibă atâta voinţă politică. Justiţia, tot ce e legat de justiţie este foarte important. Sistemul bancar. Toate aceste lucruri împreună creează mediul de afaceri – legislaţie, justiţie, sistemul financiar-bancar, stabilitatea macroeconomică.”

Europa Liberă: Moldova trebuie să-şi caute duşmanii în exterior sau în interior?

Valeriu Muravschi: „Eu cred că cel mai mare duşman e la noi în interior, e indiferenţa noastră, lenea, frica, invidia, gelozia, aroganţa. Aceasta e marea problemă. Nu văd un lider să iasă să încerce să ne insufle o revenire la credibilitate, că e posibil.”

----

„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului Radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Programul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional. Pentru a afla în ce zi ne-am aflat în localitatea Dvs., accesați harta interactivă a comunităților în care am făcut tabără pe parcursul unei zile întregi.

XS
SM
MD
LG