Premierul Valeriu Streleţ a spus astăzi că Uniunea Europeană ar fi gata să deblocheze până la sfârșitul anului ajutoarele pentru Republica Moldova sistate în urma scandalului din sectorul bancar. Dar Guvernul trebuie să ajungă mai întâi la o înțelegere cu FMI, care trimite o misiune la Chișinău pe 22 septembrie. Streleț a vorbit la o conferință de presă cu ocazia împlinirii unui an de când a început aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Când UE a îngheţat, la început lunii iulie, finanţarea Republicii Moldova, condiţiile enunţate de UE pentru anularea sancţiunii erau trei: formarea unui nou guvern, probarea capacităţii acestuia să negocieze un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi soluţionarea crizei din sectorul bancar. Deocamdată, autorităţile au reuşit să îndeplinească doar una din aceste condiţii: o alianţa formată din PLDM, PD şi PL a investit, la mijlocul lunii iulie, un guvern în frunte cu liberal-democratul Valeriu Streleţ.
Imediat ce a trecut de votul Parlamentului, guvernul Streleţ a anunţat lichidarea celor trei bănci prin care au fost secătuite finanţele publice, răspunzând astfel la o opţiune în favoarea închiderii acestora, clar exprimată de instituţiile europene. În acest moment, cabinetul lui Streleţ încearcă să asigure transferul conturilor aflate până acum în cele trei spre alte instituţii financiare, dar deja se confruntă cu critici legate de lipsa de transparenţă a acestui proces.
În acelaşi timp, niciuna din cancelariile europene care au spus anterior că sunt în aşteptarea unor rezultate concrete ale investigației asupra celor întâmplate, atât în bănci, cât şi în instituţiile publice responsabile, nu au afişat deocamdată vreun semn de satisfacție legat de modul în care se mişcă ancheta.
Va reuşi, în aceste condiţii, guvernul să ajungă la un acord cu FMI şi, ulterior, la deblocarea finanţării UE?
Experţii sunt mai degrabă sceptici, întrucât nu văd în acţiunile autorităţilor dovezi clare de determinare în vederea rezolvării prompte a problemelor din acest sistem. O astfel de dovadă ar fi, după părerea multor observatori, demiterea conducerii BNM.
Vorbind astăzi într-o conferinţă de presă, şeful executivului a descris astfel planurile cabinetului său legate de aceste sarcini:
„Avem o abordare realistă, dar şi cu o doză de optimism. Pregătim la modul cel mai serios acest proces, am creat un grup de negociatori, am stabilit priorităţile. Voi întreprinde la mijlocul lunii o vizită la Bruxelles. Dar deja avem o înţelegere de principiu că, în momentul în care vom avea un draft al unei înţelegeri cu FMI, un draft discutat şi parafat, putem să contăm pe deblocarea asistenţei bugetare din partea UE, pe o parte din proiecte pe care să reuşim să le valorificăm încă în 2015. Depinde de noi, totul este în mâinile noastre.”
Conferinţa de presă susţinută de premierul Streleţ astăzi, în compania şefei diplomaţiei moldoveneşti, Natalia Gherman, a fost prilejuită de împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a acordului de asociere şi liber schimb. La începutul lunii august, restanţele în realizarea măsurilor de punere în practică a acestui acord erau estimate de premier la 40% din total, iar cele mai mari probleme se referă la stagnarea reformei justiţiei, criza din sistemul bancar şi lupta cu corupţia.
