Linkuri accesibilitate

Cum e afectată Republica Moldova de criza imigranților din Occident


Migranți așteptînd să debarce de pe vasul italian Cigala Fulgosi în portul sicilian Augusta, Italia, 3 septembrie 2015

Migranți așteptînd să debarce de pe vasul italian Cigala Fulgosi în portul sicilian Augusta, Italia, 3 septembrie 2015

O discuție cu Olga Poalelungi, șefa biroului migraţie şi azil din ministerul de interne de la Chișinău.

Europa Liberă: Discutăm despre acest fenomen pe larg răspândit în ultimul timp, cel al migraţiei. Ceea ce se întâmplă în Europa poate afecta şi Republica Moldova?

Olga Poalelungi: „Întrebarea este foarte interesantă, la fel şi foarte dificilă. Noi suntem martori la o creştere nemaipomenită a unui val de emigranţi spre ţările Uniunii Europene, în special, spre ţările mai dezvoltate din partea de nordul, centrul şi sudul Europei. Eu nu aş putea spune că acest val este absolut neaşteptat. În fond, noi vedem deja şi consecinţele la nişte probleme migraţionale care au persistat în statele Uniunii Europene şi înainte.

Valul de migraţie s-a intensificat spre ţările Uniunii Europene după criza financiară din anii 2008-2009, dar, evident că unele războaie şi situaţiile de conflict militar din unele state din Asia au generat, au impulsionat acest flux de migraţie spre statele Uniunii Europene. Numărul migranţilor în statele Uniunii Europene, numai în prima jumătate a anului 2015, a crescut cu 175%, aproximativ cu 340 de mii de migranţi, mai mult decât era preconizat de obicei.

Numărul migranţilor foarte tare a sporit în state precum Grecia, Italia, Bulgaria, dar, în fond, acestea au fost state de tranzit, fiindcă 75% dintre migranţi se orientează spre câteva state ale Uniunii Europene – Germania, Marea Britanie, Franţa, Suedia.”

Europa Liberă: Moldova este afectată de acest fenomen?

Olga Poalelungi: „Noi, la fel, sesizăm un flux, o creştere a numărului străinilor care caută refugiu în Republica Moldova, este şi o creştere a migranţilor. Dar ea este incomparabilă cu mărimea şi intensitatea fluxului care merge pentru statele Uniunii Europene. Cu atât mai mult, vreau să reiterez că şi calitatea fluxului migraţional este diferită. Dacă în țările Uniunii Europene, în majoritate absolută, refugiaţii şi mirganţii provin din statele lumii a treia, la noi fluxul migraţional, în marea majoritate, totuşi, se referă la migranţii care provin din statele limitrofe, cum ar fi Ucraina, dar sunt şi o parte din statele cu conflicte militare, cum ar fi Siria, Liban, Irak.”

Europa Liberă: Vedem că autorităţile de la Budapesta, de exemplu, au ridicat garduri la hotarul cu Serbia. Iar în alte părţi emigranţii au fost întâmpinaţi cu gaze lacrimogene. Preşedintele Cehiei, Miloš Zeman, a spus că ar fi gata să trimită soldaţi să apere hotarul, să apere graniţa. E alarmant.

Olga Poalelungi: „Sigur că este alarmant. Dar cert e că în 25 de ani de existenţă a spaţiului liber, când Europa s-a deprins să lucreze fără frontiere, când s-a asigurat circulaţia liberă a cetăţenilor, a cetăţenilor Uniunii Europene, nu a celor străini, a capitalului, mărfurilor, prezenţa unui număr exorbitant de mare de străini pe teritoriul ţărilor Uniunii Europene, evident, prezintă o anumită situaţie de stres. Fiindcă, dacă mă refer la numărul migranţilor în raport cu populaţia unor ţări, acesta este destul-destul de mare.”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, sistemul european de asistenţă socială cât va exista?

Olga Poalelungi: „El e prea benefic pentru migranţi şi presupunem că Uniunea Europeană va suporta chestiile acestea. Dar acest sistem nu creează deprinderea migranţilor de a munci, de a genera un spirit economic. Şi în situaţia aceasta, apare problema integrităţii economice şi sociale a migranţilor, cea ce este inadmisibil pentru Europa.

A propos, în Republica Moldova, în legăturile cu măsurile Acordului de Asociere, deja ne-am gândit la aceste aspecte şi în prim-plan s-a pus problema integrării migranţilor. Noi în 2011 am adoptat legea cu privire la integrarea străinilor, legea prevede un set de măsuri care se referă la integrarea socială, culturală, lingvistică, dar şi economică a străinilor.”

Europa Liberă: Cine sunt refugiaţii care ajung în Moldova? De unde vin ei?

Olga Poalelungi: „În Republica Moldova avem refugiați din mai mult de 50 de state, 37% din totalul sistemului de azil refugiaţii sunt din Siria, aproape 30% din Ucraina şi în număr mult mai mic, 10-12%, din Afganistan, Irak, avem din Kazahstan, din alte state CSI, Turkmenistan.”

Europa Liberă: În total, câţi ar fi?

Olga Poalelungi: „În total 554 de persoane care sunt în sistemul de azil al Republicii Moldova. Sau aceste 554 de persoane putem să le împărţim în trei categorii. Persoanele care au primit statut de refugiat, adică beneficiază de toate drepturile ca cetăţenii Republicii Moldova, sunt documentaţi pe teritoriul ţării, sunt numai 141 de persoane.

275 de persoane beneficiază de statut de protecţie umanitară. Aceasta înseamnă că ei se află în Republica Moldova numai acea perioadă până în ţara de origine se va încheia conflictul militar sau va dispărea situaţia care i-a impus să plece din ţară. Şi 138 de persoane se află la etapa examinării. Vor primi sau nu vor primi statut, aceasta va fi decizia care se va adopta.”

Europa Liberă: Dar aveţi o explicaţie de ce aceştia au ales drept ţară de refugiu Republica Moldova?

Olga Poalelungi: „Da, fără doar şi poate. Cu Ucraina e clar de explicat situaţia, în primul rând, e ţară apropiată, în rândul al doilea, sunt foarte multe relaţii de rudenie. Şi în partea care se referă la refugiaţii din Siria, la fel, este foarte explicită.”

Europa Liberă: Siria, Afganistan.

Olga Poalelungi: „Siria, Afganistan... Noi am avut o perioadă îndelungată când în instituţiile superioare de învăţământ au învăţat studenţii din aceste state, s-au căsătorit. În majoritatea cazurilor, când e vorba de sirieni, e vorba de familiile mixte, de copii născuţi în familiile mixte.

Sunt persoane foarte diferite, fiecare caz se examinează în mod individual, dar, în linii mari, alegerea Republicii Moldova pentru refugiu este dictată nu în ultimul rând şi de faptul că se cunoaşte ţara din timpul studiilor sau din timpul relaţiilor studenţeşti.”

Europa Liberă: Europa oricum va continua să îi primească pe cei care vor să emigreze. Deocamdată aşa se zice, că nu există soluţii pentru criza emigranţilor, că pe ei nimeni nu-i va opri.

Olga Poalelungi: „În luna iulie a avut loc un summit pe problematica dată, s-a hotărât monitorizarea căilor de acces maritime şi partajarea cotelor de migranţi între statele Uniunii Europene. Dar, între timp, au parvenit mai multe soluţii pentru care se aşteaptă implementarea, sunt patru blocuri de probleme importante şi interesante.

Una dintre soluţii constă în aceea că trebuie să fie salvaţi refugiaţi chiar la hotarele statelor, acolo unde este război, a doua este simplificarea şi unificarea procedurilor legislative şi selectarea la această etapă a refugiaţilor de migranţii economici, de alte persoane care folosesc situaţia aceasta pentru a veni prin valul de migranţi în Europa.

Se presupune de a deschide nişte tabere a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi în ţările limitrofe sau în statele unde apare conflictul militar şi deja acolo pe loc să separe migranţii de refugiaţi, să presupunem, să-i documenteze.

Încă un bloc de probleme este că se aşteaptă revizuirea şi ajustarea legislaţiei care se referă la blocul migraţiei, migraţiei economice legale. Fiindcă valul acesta de migranţi care vine în Europa în ultima instanţă nu reprezintă numai refugiaţii din statele de conflict, dar sunt o parte de persoane migranţi economici. Şi în situaţia aceasta trebuie de revăzut şi văzut care ar fi politicile obiective, reale pentru asigurarea economiilor, a aspectelor sociale, economice, culturale ale statelor din Uniunea Europeană.

Acest bloc de probleme acum este în examinare, pe data de 14 septembrie, la Consiliul Europei, în special, vor desfăşura lucrările unei conferinţe pe problema migraţiei şi a căilor de depăşire a problemelor migraţiei pentru statele Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Aţi spus că Moldova a ajustat cadrul legal. Ce reguli suplimentare mai pot fi introduse, în caz dacă se agravează situaţia?

Olga Poalelungi: „În toate cazurile, legislaţia poate fi perfecţionată şi ajustată la necesităţile sociale, economice şi demografice ale ţării. Şi Republica Moldova, la fel, este un exemplu. Cu atât mai mult că blocurile legislative pe care le-am adoptat şi care deja au fost aplicate patru-cinci ani la rând ne arată anumite lacune sau anumite domenii în care s-ar cere perfectarea legislaţiei.

Ca exemplu, noi de mult timp optăm să revizuim cadrul legal care se referă la migranţii economici, în special la investitorii străini. Fiindcă acordarea facilităţilor pentru documentarea investitorilor străini, în opinia Ministerului Afacerilor Interne, urmează să fie prezentată nu persoanelor care au investit capital statutar, care pe urmă poate fi rechemat din ţară, dar numai pentru acele persoane care în realitate creează locuri de muncă în Republica Moldova. Aceasta ar fi o cale foarte simplă.

Pe de o parte, investiţia merge într-un loc de lucru garantat, pe de altă parte, poate fi verificată prin modul dacă s-au făcut transferurile pentru locul de muncă, respectiv, în Casa Naţională de Asigurări Sociale. Prin aceasta noi facilităm scoaterea migraţiei din economia tenebră, reducerea migraţiei ilegale.

Un alt aspect foarte important este aspectul migraţiei în scop de studii. Practic, toate statele lumii folosesc acest canal de migraţie în scop de studii pentru completarea resurselor umane, pentru a atrage tineretul studios, capabil, inteligent. Aici sunt, la fel, foarte multe aspecte care urmează a fi revăzute şi să ne permită selectarea acestor străini capabili, chiar şi din ţările limitrofe, aceeaşi Ucraina, spre exemplu, care fac studii în instituţiile de învăţământ din Moldova, să asigurăm continuitatea şi calitatea studiilor primite la noi în ţară, chiar şi pentru a lucra la noi în ţară.

Aş putea să mă opresc la aspectele care se referă la integrarea străinilor. Aici trebuie să lucrăm foarte intens, fiindcă toate problemele Europei apar nu numai din aspectul că vine un flux masiv, dar apare problema de aceea că persoanele se simt străine în Europa, apare conflictul civilizaţional că nu se cunoaşte limba, posibilitatea de a comunica cu populaţia locală, nu sunt create anumite deprinderi culturale pentru un dialog cultural, este percepţia absolut diferită cum trebuie să te integrezi economic.”

Europa Liberă: Unii vorbesc şi despre o eventuală izbucnire a unui conflict între religii.

Olga Poalelungi: „Şi aceasta este o problemă. În momentul în care nu se asigură comunicarea între oameni, nu se asigură integrarea şi nu se asigură un model tolerant de comunicare între diferite etnii, conflicte sunt foarte multe şi posibile. De aceea şi spun că e important în această perioadă, cât în Republica Moldova numărul migranţilor nu este exorbitant, să asigurăm mecanismele de integrare.

Aici este foarte mare şi rolul statului, al autorităţilor, dar şi al autorităţilor publice. Fiindcă în Republica Moldova noi observăm o coagulare a numărului migranţilor în municipiul Chişinău şi mai puţin în centrele raionale sau în zonele rurale. Eu cred că trebuie să găsim nişte mecanisme care să facă atractivă migraţia anume pentru alte regiuni, raioane ale Republicii Moldova. În acest caz, se va facilita procesul de integrare a străinilor mai rapid, când se face diseminarea lor în teritoriu.”

XS
SM
MD
LG