Linkuri accesibilitate

Programul Compact al guvernului american în Republica Moldova a ajuns la final


Au fost investiți 262 de milioane de dolari pentru eradicarea sărăciei şi încurajarea dezvoltării economice.

În cei cinci ani de implementare, din banii poporului american au fost reabilitați aproape 100 de kilometri de drum naţional şi zece sisteme de irigare pe o suprafață de 15.000 hectare de teren agricol. De asemenea, proprietarii de terenuri din aceste zone au fost instruiți cum să facă agricultură performantă şi au avut posibilitatea să ia credite cu rate mai mici pentru infrastructură post-recoltare. Autoritățile de la Chişinău au declarat că-şi doresc un nou Program Compact. Valentina Basiul s-a interesat ce condiţii are Corporaţia Provocările Mileniului pentru un eventual Compact 2.

Cele 262 de milioane de dolari americani investite în Republica Moldova pentru eradicarea sărăciei şi încurajarea dezvoltării economice este considerată una dintre cele mai consistente finanțări externe din ultimii ani. Cu aceşti bani a fost modernizat drumul Sărăteni-Soroca şi repuse în funcțiune 10 sisteme de irigare. Administratorii proiectului estimează că investițiile făcute vor duce în câţiva ani la crearea de noi afaceri şi noi locuri de muncă, respectiv la dezvoltarea localităților rurale pe care le traversează șoseaua sau care intră în aria sistemelor de irigare.

Programul Compact în Republica Moldova este unul dintre cele de succes, a declarat astăzi, la conferința de bilanţ, directoarea de ţară a Corporaţiei Provocarile Mileniului, Leslie McCuaig. În ciuda acestor realizări, Chişinăul ar avea puţine şanse pentru obținerea unui Compact 2, deoarece are probleme cu indicatorul controlul corupţiei, a mai spus Leslie McCuaig:

„Obţinerea unui al doilea Program Compact este mult mai dificilă decât primul şi multe ţări nu reuşesc. Atunci când se analizează o ţară pentru a i se oferi un al doilea Compact sunt luate în considerare mai multe criterii: performanțele din primul program, dar şi aspecte ce ţin de politici, precum o guvernare justă, investiții în oameni şi încurajarea unei economii libere. Vestea proastă e că cea mai mare provocare pentru Moldova rămâne corupția. Dacă Guvernul Republicii Moldova îşi va asuma implementarea reformelor necesare pentru a combate corupția şi va atinge un progres considerabil, constatat de organizațiile internaționale, atunci va exista posibilitatea de a discuta alte programe”.

Directoarea executivă al Fondului Provocările Mileniului Moldova, Valentina Badrajan, a afirmat că pentru a putea spera la un nou program, autorităţile trebuie să realizeze acțiuni vizibile şi urgente de combatere a corupție. Am întrebat-o pe Valentina Badrajan ce garaţii există că reformele începute, o condiție a acestui program, să aibă continuitate. Bunăoară, în cazul obligației guvernului de a reforma domeniul ce vizează repararea şi întreținerea drumurilor.

„Dacă pleacă Corporaţia Provocările Mileniului din Moldova, rămân alţi donatori. Banca Mondială este lider în proiectele de reabilitare a drumurilor. Şi sub egida Băncii Mondiale, aceste reforme vor fi impuse să fie realizate, pentru că donatorii le monitorizează şi nu vor acorda bani în continuare”.

Valentina Badrajan a spus că în aceşti cinci ani a întâmpinat multă rezistenţă din partea unor autorităţi publice, precum Agenţia Apele Moldovei, Centrul de Medicină Preventivă ş.a. De asemenea, în opinia sa, sunt multe probleme în activitatea Administrației de Stat a Drumurilor atât în ceea ce privește transparența, cât şi capacitățile instituționale.

„Ceea ce ţine de Administraţia de Stat a Drumurilor, nu doar donatorii trebuie să ne impună nouă reforme, dar noi, cei dinăuntru ţării, să dorim să avem aceste reforme. Administraţia de Stat a Drumurilor urmează să fie fortificată, inclusiv cu consultanți locali şi internaționali, ca să fie capabili să gestioneze aceste proiecte mari internaționale. Pentru că astăzi donatorii au alocat în construcția drumurilor circa jumătate de miliard de euro. Şi noi suntem gata să le acordăm asistenta.”

Cel mai important proces, a spus Valentina Badrajan, este schimbarea mentalităților. Oamenii trebuie să învețe să aibă grijă de bunul lor comun fie că este vorba de o stație de așteptare, un însemn rutier sau de un sistem de irigare. Tot cetățenii trebuie să aibă percepția că flagelul corupției a devenit sufocant şi să ceară autorităților să întreprindă măsuri mai hotărâte în acest domeniu.

XS
SM
MD
LG