Linkuri accesibilitate

Problema refugiaţilor


Polițiști unguri și o familie de la gara din Bicske, Ungaria, 3 septembrie 2015.
Polițiști unguri și o familie de la gara din Bicske, Ungaria, 3 septembrie 2015.

Reacţii faţă de ţările europene care se opun repartizării refugiaţilor prin cote obligatorii.

Într-un editorial publicat în „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, intitulat, „Să oprim valul”, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a avertizat faţă de o „explozie” în Europa care ar putea fi declanşată de refugiaţi. Totodată, a justificat ridicarea gardului de sîrmă la frontiera cu Serbia. „Cine e invadat,” scrie Orbán textual, „nu poate primi pe nimeni”. În acelaşi editorial, Orbán critică dur „politica greşită” a Uniunii Europene faţă de migranţi, calificîndu-i drept „iresponsabili” pe acei politicieni care stîrnesc „speranţe false” în rîndurile refugiaţilor.

Şeful guvernului de la Budapeste cere apoi o securizare mai bună a frontierele UE, afirmînd că e „deprimant” că doar „Ungaria şi Spania” vor să „apere graniţele Europei”. Se poate discută despre orice, conchide bătăios premierul, după ce „valul a fost oprit”, adăugînd şi cîteva reflexii nebuloase privind aşa-numita „ameninţare a culturii creştine din Europa”.

Afirmaţiile lui Orbán au stîrnit şi contrareacţiile unor politicieni germani şi europeni care în ultimele zile au criticat nu numai Ungaria, ci şi alte ţări est-europene care au anunţat că refuză primirea refugiaţilor şi că resping o împărţire după un sistem de cote a solicitanţilor de azil.

Preşedintele Parlamentului european, Martin Schulz, i-a cerut lui Orbán să nu se mai opună şi să contribuie la soluţionarea problemei migranţilor. Un document comun, semnat de cei trei miniştri de extrene ai Italiei, Germaniei şi Franţei conţine un apel similar. Comisarul european, Günther Oettinger a declarat joi într-un interviu acordat postului naţional de radio Deutschlandfunk, că ţările care se opun repartizării refugiaților prin cote obligatorii trebuie convinse. Dacă se va discuta problema la nivel european, ele vor trebui să accepte votul majoritar, a subliniat Oettinger.

În acelaşi timp, el a deplîns lipsa de solidaritate a acestor ţări şi a anunţat că se vor putea lua şi alte măsuri.

Cum ar putea arăta aceste măsuri a explicat preşedintele Comisiei pentru politică internă a Bundestag-ului, creştin-democratul Wolfgang Bosbach.

Deplîngînd de asemenea „lipsa de solidarite”, Bosbach a spus într-un interviu radio că există şi ţări mari care, în mod deliberat, încalcă legislaţia europeană cu scopul de a refuza primirea unor refugiaţi.

Oettinger, Bosbach şi alţi politicieni au dat de înţeles că dacă unele ţări continuă să se opună primirii refugiaţilor s-ar putea trece şi la reducerea subvenţiilor financiare europene.

Potrivit Oficiului Federal de Statistică, în cursul anului trecut numărul azilanţilor a crescut cu 61 la sută faţă de 2013. Un număr de 360.000 de persoane au primit ajutoare din partea statului care se ridică la un volum de 2,4 milliarde de euro. Pe de altă, mass-media germană a anunţat că numărul persoanelor sosite din ţări balcanice (Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia, Kosovo şi Albania) a scăzut, în prezent, cu 50 la sută. La începutul lunii iulie au sosit din această zona circa 5.500 de persoane săptămînal. În ultima săptămînă a lunii august au venit aproximativ 2.600 de oameni. La începutul anului, fluxul persoanelor din ţările balcanice era de circa 1000 pe săptămînă.

Potrivit ministerului federal de interne, în Germania anul acesta sunt aşteptaţi 800.000 de solicitanţi de azil.

XS
SM
MD
LG