Linkuri accesibilitate

Președintele Asociaţiei „UniAgroProtect” despre intențiile fermierilor de a relua protestele la Chișinău.

Cele mai importante patru asociaţii ale producătorilor agricoli şi fermierilor au anunţat noi proteste faţă de ceea ce ei consideră că este o atitudine dispreţuitoare faţă de agricultori din partea guvernării. În particular, fermierii se vor alătura manifestanţilor care se întrunesc la 6 septembrie, dar spun că-şi vor eşalona apoi, lung, protestele pe măsura nemulţumirilor lor. Interlocutorul nostru, cu explicaţii privind motivele revoltei şi scopul acţiunilor de protest, este Alexandru Slusari, președintele Asociaţiei „UniAgroProtect”.

Europa Liberă: Aşadar, proteste anunțate, din nou, de patru asociații ale producătorilor agricoli şi fermierilor, asociaţii ce par să fi purtat până acum un dialog, chiar dacă un pic nervos, dar aparent constructiv cu guvernul. Aţi spus că anul agricol a fost unul dintre cei mai proşti dacă nu chiar cel mai. Dincolo de toate, care sunt cele mai importante 2-3 motive pentru proteste şi încă asociate cu cele prin care se cere debarcarea întregii guvernări?

Alexandru Slusari

Alexandru Slusari

Alexandru Slusari: „Sunt două componente principale de revendicări. Prima parte ține de revendicări cauzate de situația financiară, de criza financiară, care în mare parte a fost declanșată cu neglijența celor de la guvernare. Mă refer aici la jaful din sistemul bancar, și drept urmare, deprecierea valutei naționale și scumpirea vertiginoasă a resurselor pentru producătorii agricoli cu 30-40 la sută, suspendarea procesului de creditare. Din cauza acestor motive financiare, la începutul anului 2015 am ieșit cu un set de revendicări ce se referă la majorarea fondului de subvenționare, rezolvarea problemei cu produsele petroliere, pe urmă a mai apărut și problema scutirii agricultorilor de la plata impozitului pe venit. Dacă vă amintiți, noi am făcut două acțiuni de protest și ne pregăteam de al treilea miting de proporții în Chișinău când domnul președinte al parlamentului a venit propunerea de a purta un dialog constructiv. Noi am acceptat această idee. Două luni și jumătate am lucrat, ca pionerii veneam la fiecare ședință a Comisiei speciale parlamentare. Așa a apărut așa-numitul pachet agricol în care nu au fost incluse toate revendicările noastre, dar o parte din ele au fost introduse. A fost promisiunea certă că pachetul agricol va fi aprobat până pe data de 15 iulie, pe urmă 31 iulie. Iată, până la urmă, din acest pachet agricol nu a fost realizat nimic. A fost votat în prima lectură doar. Nu demult am avut o întâlnire cu premierul și dumnealui ne-a sugerat că șanse sunt foarte mici, să fie votat acest pachet agricol în a doua lectură din cauza poziției FMI. De parcă în vară nu era clar că avem nevoie de un nou acord cu FMI. Mulți fermieri s-au simțit trași pe sfoară de președintele parlamentului, iar dialogul la care noi am fost foarte deschiși, toleranți, nu s-a soldat cu nici un rezultat. În luna iulie, august, la problemele financiare s-au mai adăugat probleme climaterice. În 2015 avem o secetă similară cu cea din 2012, mă refer aici la culturile de primăvară: floarea-soarelui, sfecla, soia și porumb. Aici recolta va fi mai mică comparativ cu anul 2014, aproximativ cu 60 la sută. Noi am venit cu mai multe propuneri pentru a atenua consecințele acestei secete și am înaintat o scrisoare prim-ministrului. N-am primit nici un răspuns și în acest context, ținând cont că în prima parte a anului agricultorii au suportat pierderi financiare din cauza deprecierii valutei naționale. Agricultorii acum suportă cheltuieli enorme și pentru că statul în 2015 practic nu a făcut nici o acțiune palpabilă pentru a sprijini agricultorii, pentru a corecta măcar propriile greșeli ce ține de situația financiar-bancară, noi am hotărât pe data de 26 august că nu avem altă ieșire din situație decât să reluăm protestele în masă.”

Europa Liberă: Ce motive, totuşi, ar avea guvernarea să negocieze migălos revendicările agricultorilor, să le accepte în principiu în vorbe şi pe hârtie, ca după aceea să facă – cum spuneți – total invers, adică să respingă înțelegerile la care s-a ajuns sau, de exemplu, să lase niște acte să moară prin sertare?

Alexandru Slusari: „Este o întrebare la care și noi am căutat răspuns pe data de 26 august. O parte din fermieri au presupus că aceasta a fost o tactică a Partidului Democrat pentru a opri mitingul de protest din 27 mai și pentru a tărăgăna timpul. O parte susțin ideea că ar exista neînțelegeri în interiorul alianței, a mai apărut și motivul Fondului Monetar Internațional. Din punctul meu de vedere, nici unul din motive nu este pertinent. Dacă am avut această problemă cu donatorii, de ce a fost nevoie să se discute despre acest pachet agricol, cu plasarea pe site-ul parlamentului, cu crearea unei comisii speciale. Când am fost ultima dată la premier, noi i-am spus, este și semnătura dumnealui la mai multe proiecte de legi acolo, ce facem noi mai departe? Dumnealui ne-a spus să ne ducem la cei cu care am negociat. Asta spune o persoană care reprezintă un partid în alianța de guvernare.”

Europa Liberă: De fapt, ce se doreşte prin protestele agricultorilor „uniţi”: debarcarea acestei guvernări inclusiv pentru că nu şi-a respectat angajamentele faţă de agricultori sau convingerea acesteia prin metode mai vocale, mai radicale să se ţină de cuvânt?

Alexandru Slusari: „În această privință, pe 26 august nu a existat unanimitate. O parte din spun categoric că nu se poate miza în continuare pe această guvernare mincinoasă. Au fost și o parte din agricultori care susțin că, prin proteste, trebuie să facem o presiune enormă asupra guvernării actuale și să-i impunem să-și schimbe radical politica agrară, dacă se dorește să existe agricultură modernă și ca noi să fin competitivi pe piețele Uniunii Europene. S-au compromis. Din patru organizații, una a aderat direct la Platforma „DA”. Trei organizații, inclusiv și UniAgroProtect, noi am fost mai rezervați și am spus să ieșim la acest protest ca să arătăm celor de la guvernare că-i imposibil de tolerat minciuna și că nu susținem această politică agrară de stat, mai bine zis lipsa acestei politici. Compromisul a fost că trebuie să ieșim la protest pe data de 6 septembrie și după asta, timp de 2 luni vom protesta non-stop, vor fi diferite acțiuni pur agricole.”

Europa Liberă: Faptul că numeroşi membri ai asociaţiilor dvs. sunt şi membri ai unor partide sau au simpatii politice, cum se răsfrânge acest lucru asupra atitudinii faţă de guvern?

Alexandru Slusari: „La ședință au participat aproximativ 60 de producători agricoli din diferite partide și dezamăgirea în aceste partide este una imensă. Indiferent de apartenența partinică, toți agricultorii au de suportat pierderi în anul 2015 din cauza acțiunilor sau inacțiunilor acestor partide de la guvernare. Dacă nu vor fi schimbări radicale în politica agrară, eu cred că aceste persoane care fac parte din diferite partide de la guvernare pur și simplu vor ieși. La ședință noi am fost toți agricultori și am vorbit despre politica agrară, indiferent de apartenența politică. Au luat cuvânt mai mulți fermieri din diferite partide și au avut critici dure în adresa celor de la guvernare.”

Europa Liberă: Să concretizăm, ați spus că agricultorii nu mai pot fi ostaticii petroliștilor, că sunt probleme cu irigarea din fântâni arteziene. Toate aceste lucruri dar și altele, aparent simple, de ce bat pasul pe loc, de ce nu sunt acceptate de guvernare, care e problema cu petroliștii, de exemplu?

Alexandru Slusari: „Nu există voință politică. Până pe data de 31 iulie trebuia să fie votat acest proiect de lege care propune o altă metodologie de formare a prețurilor la produsele petroliere, și nu doar pentru fermieri, pentru toată populația. Noi plătim cu doi lei mai mult pentru un litru de motorină sau un litru de benzină deoarece aceasta este metodologia. Și ea este convenabilă pentru cei care importă produsele petroliere. Aici nu este vorba despre lipsa avizelor din partea guvernelor, pentru că nu este necesar avizul pentru acest proiect de lege. Oricum însă, deputații nu au votat acest proiect de lege destul de important. Se vede că cei care au buzunare mai mari au intrat pe coridoarele parlamentului și au influențat pentru ca acest proiect de lege să nu fie promovat, să nu fie votat în lectură finală. Asta este situația, nu există voință politică. Agricultorii nu au reprezentanții lor în parlament și prin urmare avem această situație. Nu este nici o măsură palpabilă pentru a-i sprijini pe cei de la coarnele plugului. Anul 2015 este un an în care agricultorii au simțit acest lucru. Pe de o parte, fermierii suportă pierderi enorme, în mare parte din cauza acțiunilor celor de la guvernare, și totodată ei nu fac nimic pentru a-i sprijini pe cei de la țară. Asta este situația cu politica agrară. În afară de declarații sterile, că trebuie să fim competitivi pe piețele europene, acestea nu sunt însoțite de acțiunile concrete din partea celor de la guvernare. Noi avem nevoie de altă politică, diametral opusă celei de acum.”

XS
SM
MD
LG