Linkuri accesibilitate

Victor Țvircun: „Oriunde a fost Dimitrie Cantemir, peste tot a promovat interesele pământului său”


Dimitrie Cantemir (1673-1723)

Dimitrie Cantemir (1673-1723)

Ce spun ultimele cercetări în arhive despre viața și opera domnului Moldovei și marelui cărturar Dimitrie Cantemir?

Profesor universitar, doctor habilitat, Victor Țvircun, cantemirolog, este autorul cărții „Dimitrie Cantemir, viaţa şi destinul”, editată recent în România, și care planifică să publice alte două lucrări pe aceeași temă la Chișinău, dar şi un volum de articole despre Dimitrie Cantemir apărute în România, Federația Rusă, Suedia şi Republica Moldova.

Victor Țvircun: „Zilele trecute la Bucureşti a apărut o nouă carte, intitulată „Dimitrie Cantemir, viaţa şi destinul”, în care, pentru prima dată, sunt prezentate mai multe detalii, fapte noi despre activitatea lui Dimitrie Cantemir, în Imperiul Otoman, cât şi în Imperiul Rus.”

Europa Liberă: Ce aţi găsit inedit, ca să scrieţi în aceste studii?

Victor Țvircun: „Informații care se referă la date concrete ale biografiei lui Dimitrie Cantemir, apariţia operelor lui, şi mai ales ceea ce ţine de „Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman”, s-a stabilit data concretă când a fost scrisă de Dimitrie Cantemir această operă şi prezentată Curții Imperiale. Un alt moment ţine de relaţiile lui Dimitrie Cantemir cu compatrioţii lui, după ce a plecat din Principatul Moldovei în Imperiul Rus. Alt moment descrie activitatea politică a lui Dimitrie Cantemir în cadrul Senatului Rusiei, unde începând cu anul 1721, a fost învestit ca membru al acestuia. Şi, pentru prima oară, este prezentat un tablou al şedinţelor Senatului, la care a participat Dimitrie Cantemir şi documentele de bază care au fost aprobate.”

Europa Liberă: Am înţeles că aţi petrecut mult timp în arhivele de la Moscova.

Victor Țvircun

Victor Țvircun

Victor Țvircun: „Nu numai de la Moscova. Lucrarea respectivă este rodul cercetării mele în mai multe arhive, în Federaţia Rusă (Moscova, Sankt-Petersburg), dar şi în arhivele Turciei. Vorbesc de arhiva Topkapı Sarayı Arşivi, precum şi de Başbakanlık Devlet Arşivleri din Istanbul.”

Europa Liberă: Domnule Ţvircun, cât de mare este interesul pentru acea perioadă a domniei lui Cantemir şi a activităţii sale?

Victor Țvircun: „Interes e destul de avansat, atât pentru epoca respectivă, precum şi pentru personajele sau personalităţile din epoca dată. Din păcate, sub paravanul timpului, se ascund mai multe fapte, pe care noi nu le cunoaştem. Persoana lui Dimitrie Cantemir în cartea respectivă este privită nu numai din punct de vedere al activităţii nemijlocite, dar şi din perspectiva timpului în care a activat şi a acelor procese politice, militare, sociale care se petreceau în Principatele Române, cât şi în Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic sau Imperiul Rus.”

Europa Liberă: A trădat vreodată interesele acestui pământ?

Victor Țvircun: „Niciodată. Documentele care sunt reflectate în cartea respectivă, conţinutul cărţii confirmă acest lucru – niciodată. Mai mult ca atât, tot timpul, în perioada exilului în Imperiul Otoman sau în funcţia de caimacan – adică reprezentant al lui Antioh Cantemir, fratele lui mai mare, vreau să spun că reprezentanţa aceasta tot a avut un rang de solie, Dimitrie Cantemir a fost sol al fratelui său pe lângă Poarta Otomană – sau în calitate de refugiat în Imperiul Rus, toate afirmă lucrul acesta: oriunde a promovat interesele pământului său. Nu întâmplător şi „Descrierea Moldovei”, şi „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” este o reflectare a dragostei faţă de acest pământ şi promovarea cunoştinţelor despre acest pământ, nu numai în mediu restrâns, dar în cercurile ştiinţifice europene.”

Europa Liberă: Dar pe moldoveni îi caracteriza şi de bine, şi de rău…

Victor Țvircun: „Şi e normal. El privea real, scria ceea ce cunoştea, ce a simţit pe pielea proprie, ce a văzut în viaţă. Dar cine a spus că noi suntem numai cu trăsături pozitive?”

Europa Liberă: A rămas Dimitrie Cantemir actual şi până astăzi? Moldovenii sunt lenoşi la carte?

Victor Țvircun: „A spus-o Dimitrie Cantemir pe timpul respectiv. Dacă vorbim de ziua de astăzi, multe lucruri s-au schimbat.”

Europa Liberă: Însă unele constatări mai sunt valabile şi până azi.

Victor Țvircun: „Viaţa, în cea mai mare parte, dezminte mai multe mituri. Dacă ţineţi minte, peste tot se vorbea că suntem cel mai harnic popor. Ceea ce se întâmplă la noi în ţară, pământurile lăsate în paragină, vorbesc despre altceva.”

Europa Liberă: Deci, parafrazându-l pe Cantemir, nu numai lenoşi la carte, dar lenoşi-lenoşi.

Victor Țvircun: „Nu. Dezinteresaţi ,aş spune.”

Europa Liberă: Şi când lansaţi această cercetare?

Victor Țvircun: „Va fi lansată, sper, la mijlocul lunii octombrie, dar nu numai acest volum. Este în proces de apariţie un volum de articole care au fost publicate în diferite ţări ale Europei şi nu numai ale Europei, de exemplu, articole care au apărut în Suedia, Italia, România, Turcia, în alte ţări europene, pe parcursul ultimilor şapte ani, sunt adunate între coperţile întitulate „Pe urmele trecutului’.”

XS
SM
MD
LG