Linkuri accesibilitate

„Bun venit!” în grai românesc, ucrainean și rus


1 septembrie, liceul „Mihail Koțiubinski" din Chișinău
1 septembrie, liceul „Mihail Koțiubinski" din Chișinău

Pentru al doilea an la rând, elevii liceului cu predare în limba rusă „Mihail Koțiubinski" din Chișinău vor studia două materii în limba română.

Pentru al doilea an la rând, elevii liceului cu predare în limba rusă „Mihail Koțiubinski" de la Chișinău vor studia două materii în limba română, datorită unui program al ministerului Educației. Programul există din 2011, urmărește integrarea lingvistică și socială a copiilor care vorbesc acasă altă limbă și cuprinde deja 32 școli din 11 localități. Dar Liceul Koțiubinski, care a intrat în acest program din 2014, este un caz mai special. Mulți elevi sunt de etnie ucraineană și ar dori mai multe lecții în limba maternă, pe lângă rusă și mai recent română. Tamara Grejdeanu a vizitat acest liceu multietnic și plurilingv cu ocazia primului sunet:

„Bun venit!”, în grai românesc, ucrainean și rus. Așa au fost întâmpinați la școală elevii liceului Mihail Koțiubinski din capitală. E un lucru firesc pentru copii, întrucât învață în toate aceste limbi la școală. De ceva vreme însă, elevii au început să studieze mai multe discipline în limba română. Ar fi cel puțin două motive, spune Nadejda Răilean, cea care predă ore de limbă și literatură română. Întâi de toate, pentru că au insistat părinții și apoi pentru că elevii au în față examenul de bacalaureat. Până acum, de proba ,,de foc” cum o numesc elevii, au trecut toți, dar asta nu înseamnă că ei ajung și să vorbească fluent românește, remarcă Nadejda Răilean:

„Unora le este greu, care sunt din familii în care se vorbește rusa, dar sunt mulți copii care practică limba română din grădiniță, sau sunt multe cercuri pe care le frecventează și învață româna. Aș spune că copiii vin deja cu un nivel de cunoștințe în limba română.”

Tatiana Stepanov, de etnie ucraineană, este de părere că elevii ar trebui să aibă ore, în egală măsură, în limba maternă și în cea de stat. Totuși, pentru că rusa și ucraineana se vorbește în familie, ea salută extinderea programului de studiere a limbii române:

„Copiii au parte de atenția necesară în învățarea limbii române. E bine că treptat, elevii încep să studieze mai multe obiecte în limba română. În așa mod, la terminarea studiilor copiii vor cunoaște rusa, româna și în plus alte două limbi străine.”

Au fost mai mulți elevi cu care am încercat să leg discuții în română, fără vreun succes. Xenia Gordeeva, elevă în clasa a X-a spune că de vină nu sunt manualele școlare sau metoda de predare a dascălilor, ci faptul că elevii nu o practică pentru a-și forma deprinderea de vorbire:

„Ar trebui să se atragă o mai mare atenție la vocabular, la reguli, la gramatică. Sunt și temele pentru acasă, dar cred că ar fi mai eficient dacă ne-am uita la mai multe filme în limba română, am discuta cu prietenii și astfel am deprinde-o mai repede.”

Ala Hioară
Ala Hioară

Directoarea liceului, Ala Hioară, are convingerea că majoritatea din cei 510 elevi vor ajunge să cunoască la absolvire toate cele cinci limbi predate în instituție. Ca și în alte instituții, spune ea, întrebarea este dacă elevii vor să facă carte sau nu?

„Din cei cărora le este foarte greu, unii învață mai mult, alții renunță și nu-și mai dau silința. La noi în instituție demult nu se mai pune problema învățării aprofundate a limbii române. Încă de la deschiderea școlii, în anii 90, limba română se studiază la cel mai înalt nivel. Uneori este atât de încărcat programul încât uităm de profesor și chiar de elev.”

Deocamdată, în liceul Mihail Koțiubinski doar două discipline, educația tehnologică și geografia se studiază în română. Ala Hioară este încrezătoare că această inițiativă se va extinde și curând o limbă de studiu va deveni și engleza. Motivație pentru a ajunge la performanță este, notează directoarea, rămâne doar să se găsească resursele necesare.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG