Linkuri accesibilitate

Scădere dramatică a remitențelor. Ce va urma?


Trenul de la Moscova, intrând în Gara din Chișinău

Trenul de la Moscova, intrând în Gara din Chișinău

În 7 luni, suma transferurilor a fost cu 30% mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut. Ce se va întâmpla dacă dacă scăderea poate să continue?

Banca Națională spune că suma trimisă acasă prin sistemul bancar de moldovenii din străinătate în perioada ianuarie-iulie a scăzut cu 30 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste 7 luni, suma a fost de circa 662 de milioane de dolari – cam 11 la sută din Produsul Intern Brut moldovean. Banca Națională calculează volumul remitențelor în dolari, iar scăderea se explică parțial prin prăbușirea rublei față de dolar, Rusia fiind sursa principală a remitențelor. Dar deprecierea monedelor din țara de origine a remitențelor nu explică scăderea nici pe jumătate. Valentina Basiul s-a interesat care sunt ceilalți factori, dacă scăderea poate să continue și ce impact au aceste reduceri în Republica Moldova.

Rubla rusă, depășind un nou prag psihologic, Moscova, 24 august 2015

Rubla rusă, depășind un nou prag psihologic, Moscova, 24 august 2015

Primii factori invocaţi de experţi ce ar fi dus la reducerea volumului de transferuri sunt devalorizarea rublei ruseşti şi criza economică din Rusia, ţară de unde se estimează că provin cam 2/3 din remitenţe.

La modul concret asta înseamnă că aceeași sumă trimisă acasă echivalează de două ori mai puţin faţă de toamna anului trecut, spune Valeriu Ţinea, un inginer constructor de la Criuleni care-şi câştigă existenţa în oraşul Samara.

„Leafa e mai puţin de jumătate, s-a micşorat. Eu doar primesc în ruble ruseşti. Se întâmplă să fie şi mai puţin de jumătate când cursul se ridică. Să zicem că primeam o sumă când era dolarul 32 şi acum eu primesc tot aceeași sumă când dolarul e 66. Leafa n-o mai mărit-o nimeni”.

Europa Liberă: Dar moldovenii care lucrează acolo nu au încercat să renegocieze contractele sau nici nu se pune în discuție asta?

„Dar nu se mai pune în discuţie. Cu cine să discut eu? Eu lucrez pe bază de patentă. Pur şi simplu alte variante nu-s. Ce să fac eu în Moldova? Acolo şi fără mine sunt mii de constructori. Dacă se întorc toţi acasă, şi acolo o să scadă… Acelaşi lucru o să preţuiască cu mult mai ieftin decât el costă”.

La un bancomat din Atena

La un bancomat din Atena

Președinte unei asociații de moldoveni stabiliți la Roma, Vitalie Ciobanu, afirmă că cei aflaţi la muncă în ţările europene ar fi mai prudenţi acum din cauza devalizării celor trei bănci din Republica Moldova şi a efectelor ce ar putea urma. În plus, el admite că parte din bani, anume din această cauză, ar fi transmiși în ţară în afara sistemului bancar, prin intermediul transportatorilor.

„Dacă mai devreme în Republica Moldova se încerca să se investească cel puţin în apartamente, acum toţi aşteaptă, cei care mai au bani, văd că nu prea e de investit. Reieşind din starea de lucruri de acum din Republica Moldova, mulţi care aveau obiective să se reîntoarcă în ţară, acum se gândesc cum ar face să-şi organizeze viaţa aici”.

Şi Valeriu Ticu, un moldovean stabilit în oraşul portughez Almada, spune că decepţia în clasa politică de la Chişinău i-ar fi făcut de câţiva ani pe migranţi să înceapă să ia credite pentru investiţii în ţările în care s-au stabilit, mai ales că acolo au fost reluate împrumuturile. El spune că are colegi care au revenit acasă să-şi deschidă afaceri, dar au eşuat din cauza corupţiei şi birocraţiei. De asemenea, în ultimii ani mai multe familii s-au reîntregit, iar părinţii şi-au luat copii cu ei, respectiv nu mai trimit acelaşi volum de bani în Republica Moldova.

„Eu bănuiesc că în primul rând este din cauza instabilității şi noi vedem lucrul acesta cu mare dezamăgire. Noi deja am gustat din pâinea acesta care se cheamă Europa. Vedem cum se tratează aici, şi aici sunt cazuri, dar legea funcționează, putem apela, cineva ne apără drepturile. Lucrul acesta nu-l văd acasă, sincer să vă spun. Acasă este corupție, persistă, cumetrismul acesta. Deci nu poţi să te aperi singur până nu apelezi la cineva, la A, B, C”.

Iurie Morcotîlo

Iurie Morcotîlo

După părerea lui Iurie Morcotîlo, de la Centrul Analitic Expert-Grup, volumul de remitențe este determinat de recesiunea din Rusia şi evoluțiile economice modeste din ţările în care se află cei mai mulţi cetăţeni moldoveni: Italia, Spania, Grecia. El spune că reducerea volumelor de bani transferați în ţară poate duce la deprecierea leului, deoarece anume aceste remitențe au menținut leul pe linia de plutire. Totodată, afirmă Iurie Morcotîlo, mai putini bani înseamnă o putere de cumpărare mai mică şi o micşorare a consumului. Or, în ultimii ani, economia Republicii Moldova s-a bazat pe consum şi pe taxele acumulate din import.

„Populaţia o să consume mai puţin, o să scadă importurile. Dacă o să scadă importurile, o să scadă şi impozitele şi taxele din import, respectiv, bugetul o să încaseze mai puţini bani şi, respectiv, statul n-o să poată cheltui pe multe programe pe care şi-a planificat să cheltuie în aceeaşi măsură ca anul trecut, de exemplu”.

Expertul mai spune că misiunea autorităților e cum să atragă economiile migraților în ţară, iar acest lucru înseamnă în primul rând o însănătoșire a sistemului bancar.

XS
SM
MD
LG