Linkuri accesibilitate

Un gest compromițător pentru Victor Ponta: întîlnirea cu Plahotniuc (N. Negru/Ziarul Național)


Lipsa cărții românești este o mare problemă în Moldova (Al. Vakulovski/deschide.md).

Nicolae Negru publică în „Ziarul Naţional” un editorial în care se întreabă dacă enigmatica întâlnire, în seara zilei de 26 august, a lui Victor Ponta, prim-ministrul României, cu Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al PD și „oligarh” notoriu, este o operaţiune de spălare a imaginii celui din urmă sau ceva mai mult. Editorialistul nu are un răspuns univoc, dar constată că această întâlnire i-a lăsat fără grai pe majoritatea comentatorilor politici. Venit la Chișinău, cu ocazia celei de a 24 aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, dl Ponta l-a vizitat pe Plahotniuc înainte de a merge să discute cu premierul Valeriu Streleț și cu președintele Nicolae Timofti.

Negru crede că premierul României nu putea să nu fi fost informat despre rolul pe care o mare parte a presei i-l atribuie lui Plahotniuc în devalizarea BEM și a altor două bănci şi că această „fraudă de proporții gigantice” nu putea să aibă loc fără complicitatea BNM, a Procuraturii Generale, a CNA, despre care se crede, nu fără temei, că ar fi subordonate PD. De aceea, declarația lui Ponta de după întâlnirea cu Plahotniuc că România va ajuta R. Moldova să-i găsească pe vinovați și să-și recupereze banii sună pentru editorialist ironic şi cinic.

În fine, Negru crede că întâlnirea vrea să transmită opiniei publice că interlocutorul său este inocent, că i se atribuie pe nedrept nenorocirile ce îi lovesc pe cetățenii din Republicii Moldova. Pentru Ponta, însă, este un gest prea compromițător, mai scrie Negru, care nu exclude premierul român a îndeplinit doar rolul de mesager, pentru a-i transmite oligarhului retras în umbră niște mesaje din partea Bucureștiului, dar și a Bruxellesului.

În Moldova, lipsa cărții românești este o mare problemă, constată un autor de la deschide.md, Alexandru Vakulovski, cu prilejul unei întâmplări în care o donaţie de carte românească de la Muzeul Literaturii din București a fost trimisă înapoi de vameşii moldoveni pe motive birocratice. Donaţia de cinci mii de cărţi era destinată Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, dar fusese perfectată într-un mod în care nu ar fi mulţumit procedurile legale. Vakulovski deplânge cele îmntâmplate şi scrie: Eu cred că România n-ar trebui să mai doneze nici o carte. Și nici un euro, atâta timp cât cartea românească e interzisă în Moldova. Vreți euro? Atunci n-ai voie să oprești nici o carte românească la vamă.

Un articol de pe moldstreet.md, scris cu ocazia împlinirii a doi ani de la cedarea BEM în proprietate privată, explică de ce este important să se cunoască proprietarii băncilor. Pentru predictibilitate, este răspunsul expertului Stanislav Madan, citat în articol. În plus, funcţia esenţială a unei bănci este intermedierea financiară, de aceea performanţele unei bănci şi calitatea managementului sunt foarte importante. Constatarea principală a articolului e că în Republica Moldova acţionarii care doresc, au suficiente posibilităţi pentru a-şi ascunde identitatea şi singura posibilitate de a fi identificaţi ar necesita intervenţia organelor de drept din alte jurisdicţii. Articolul aduce însă şi suficiente argumente care justifică acţionarii în dorinţa sa de a se ascunde. Riscurile de a-şi pierde acţiunile în urma unor tranzacţii dubioase este prea mare, o demonstrează exemplele utilizate de autor.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG