Linkuri accesibilitate

Europa față cu migranții (Contributors, Adevărul)

Faptul că doi oponenți ai lui Vladimir Putin au atacat la Curtea Constituțională anexarea Crimeii este așezat de Iulian Chifu, în Evenimentul zilei, în linie cu alte dovezi de trezire a spiritului critic în Rusia, după 1991. Cap de serie este, bineînțeles, Boris Elțîn, care a reușit să determine înfrângerea puciului anti-Gorbaciov și, practic, dezmembrarea Uniunii Sovietice. Cu aceasta, arată autorul, s-a fisurat serios ideea că Rusia este „un stat bloc, sub coordonare autoritară, gata întotdeauna să-și urmeze liderii și să nu crâcnească la deciziile lor”. Nu o dovedește doar recenta acțiune în justiție, de altminteri fără șanse, a lui Valeri Oțtavniki și Mihail Anșakov, ci și felul în care au evoluat părțile componente ale fostei Uniuni Sovietice. Despre demersul celor doi, comentatorul de la Evenimentul zilei adaugă că are drept scop să netezească drumul către o reacție a comunității internaționale , întrucât temeiul atacului vizează exact încălcarea acordurilor la care Rusia e parte și a regulilor dreptului internațional.

Presa de la București comentează cu vădită emoție problema migranților care asaltează granițele statelor europene. Europa se află în fața unei „situații copleșitoare”, pentru care nu există „soluții miracol”, arată Andreia Ghimiș într-un articol publicat pe site-ul contributors. În opinia ei, e timpul să fie asumate responsabilități față de acești oameni, de către Europa, dar și de către România, care nu ar trebui să privească fenomenul ca pe ceva ce nu o privește. România a primit un număr foarte mic de solicitări de azil, atât în 2014, cât și în prima parte a lui 2015, și a acceptat să preia o cotă minusculă de refugiați dintre cei ajunși deja în spațiul european: 1705. A oferit deocamdată numai 80 de locuri de muncă. Drept termen de comparație, Andreia Ghimiș amintește că Grecia a făcut față în această vară unui număr de circa 2000 de imigranți pe zi. România ar trebui, spune comentatoarea, să-și reconsidere abordarea, dacă nu din pură solidaritate, în numele principiilor europene la care a aderat, măcar fiindcă suportă un sever fenomen de îmbătrânire a populației. Cei 6000 de euro pe care îi oferă Uniunea Europeană pentru fiecare imigrant relocat ar trebui dirijați înspre învățarea limbii române și integrarea lor pe piața muncii, se mai arată în articolul publicat de contributors.

Pe aceeași temă scrie și Șerban Cioculescu, în Adevărul. El compară fenomenul de migrație de acum cu valurilor migratoare cunoscute în istoria continentului. Atunci, popoarele migratoare veneau să cucerească, să prade, să ia în stăpânire, și o făceau cu arma în mână. Acum, „invadatorii” vin „cu mâna intinsă, cerând ajutor şi înţelegere”. Ei sunt și foarte puțini numeroși în raport cu populația statelor Uniunii Europene. Dacă ritmul de migrare de acum s-ar păstra, abia în 5 ani s-ar ajunge la maximum 1% din numărul europenilor. Ca atare, au sau nu responsabilități istorice (românii, de pildă, nu au față de țările din care vin acești fugari), trebuie să dea dovadă de solidaritate și – arată și Șerban Cioculescu - de pragmatism: să-i „punem la muncă”, spune el, pe imigranții care doresc să muncească. De pildă, ca medici, de care România duce mare lipsă.

XS
SM
MD
LG