Linkuri accesibilitate

„Suntem o țară, dar cu hotare, cu vame…”


Din albumul „Transnistria, o țară care nu există”. © Nicolas Righetti/Rezo

Din albumul „Transnistria, o țară care nu există”. © Nicolas Righetti/Rezo

Opinii de Ziua Independenței: R.Moldova nu poate fi cu adevărat independentă atâta timp cât nu-și controlează teritoriul din stânga Nistrului…

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Sărbătorile oficiale de la sfârșitul lunii august au atras în acest an mult mai puțini vizitatori, dar nici autoritățile nu au fost la fel de prezente ca anul trecut. Președintele Nicolae Timofti spune că nereglementarea problemei transnistrene este una dintre nereușitele Republicii Moldova ca stat, iar oamenii de rând cu care am stat de vorbă spun că Republica Moldova nu poate fi cu adevărat independentă atâta timp cât nu-și controlează teritoriul din stânga Nistrului. Vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, pledează pentru schimbarea abordărilor în reglementarea transnistreană, spunând că până acum negocierile au fost mai mult un ritual decât o încercare reală de a găsi soluții. Și… Tiraspolul se arată deranjat de decizia autorităților de la Chișinău de a nu mai permite traversarea frontierei Republicii Moldova pentru mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, care vă sunt prezentate de colegul meu Radu Benea:

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, Ghenadii Altuhov, a calificat operațiunea de menținere a păcii din Transnistria ca fiind ineficientă și a cerut transformarea acesteia într-o misiune multilaterală internațională. „Din păcate, formatul existent cu pacificatori militari este puțin probabil să contribuie la reglementarea crizei transnistrene”, a spus diplomatul. Și Chișinăul a insistat anterior de nenumărate ori asupra transformării actualei misiuni militare de pacificare într-o misiune civilă cu mandat internațional. Rusia și Tiraspolul au respins însă această idee. Și de data aceasta, Tiraspolul a reacționat prin vocea responsabilei de relațiile externe, Nina Ștanski, care a calificat declarația diplomatului ucrainean drept „atacuri provocatoare, făcute pentru a atrage atenția presei”.

Petro Poroșenko

Petro Poroșenko

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, este de părere că nu există deocamdată o amenințare pentru Ucraina din partea regiunii separatiste transnistrene. „Nu văd posibilități de escaladare a situației din partea Transnistriei… Ce îmi dă această siguranță? Lipsa unei granițe comune între Transnistria și Rusia”, a declarat Petro Poroșenko, într-o conferință de presă la Odesa. Liderul de la Kiev a spus că Ucraina are suficiente forțe, inclusiv ale Gărzii Naționale, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Începând cu ziua de luni, 31 august, mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene nu vor mai putea traversa granița Republicii Moldova. Mașinile înmatriculate în Transnistria vor putea însă circula mai departe fără probleme pe teritoriul Republicii Moldova. Poliția de Frontieră a confirmat interdicția la cererea presei, spunând că a luat-o ca să se conformeze regulamentelor internaționale. Mașinile cu numerele transnistrene nu pot traversa nici acum frontiera cu România, pentru că nu le lasă poliția română de frontieră, așa încât decizia autorităților moldovene vizează punctele de trecere la granița cu Ucraina.

Portalul moldova.org relatează că poliția moldoveană a reținut trei milițieni de la Bender într-un sat din apropierea graniței cu România, unde ar fi încercat să răpească un localnic pentru a-l inculpa în regiunea transnistreană. Portalul citează surse de la Inspectoratul de Poliție Hâncești confirmând reținerea celor trei milițieni în satul Crasnoarmeiscoe din raionul Hâncești. Presa moldoveană a relatat despre multe cazuri asemănătoare în care forțele de securitate transnistrene arestează oameni în dreapta Nistrului, spunând că ar fi infractori.

Cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova la Chișinău a venit premierul român, Victor Ponta. Împreună cu omologul său moldovean, Valeriu Streleț, acesta a prelungit până în anul 2020 acordul de ajutor nerambursabil de 100 milioane euro, pe care România îl acordă Republicii Moldova. Victor Ponta a spus că România ar putea aloca o nouă tranșă de ajutor la sfârșitul anului, când va reuși să economisească fonduri bugetare. Anul trecut, România a acordat Chișinăului ajutoare de peste 70 milioane dolari, mai ales pentru proiecte sociale ca renovarea grădinițelor rurale și achiziția de autobuze școlare, devenind cel mai mare donator european al Republicii Moldova.

John Kerry

John Kerry

Statele Unite ale Americii susțin aspirațiile proeuropene ale Republicii Moldova şi integritatea teritorială a ţării, se arată într-un mesaj de felicitare al Secretarului de Stat american, John Kerry, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, publicat pe site-ul Departamentului de Stat al SUA. „Puteţi fi siguri că America va rămâne fermă în susţinerea acordată suveranităţii Republicii Moldova şi integrităţii teritoriale a acestei ţări; vom continua să jucăm un rol activ în negocierile în formatul 5+2 pentru soluţionarea crizei transnistrene”, se mai arată în mesajul lui John Kerry.

Statele Unite au felicitat Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenței și printr-un mesaj video al ambasadorului James D. Pettit. Acesta a spus că deși se află la post de numai câteva luni, a îndrăgit mult țara a cărei bogăție cea mai mare o reprezintă oamenii. Ambasadorul Statelor Unite și-a încheiat mesajul rostit în limba română cu o urare în cinci limbi.

La Tiraspol au loc repetiții ale paradei militare care va avea loc pe 2 septembrie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la separarea Transnistriei de Republica Moldova. Administrația locală planifică să serbeze cu fast această dată, în pofida crizei bugetare fără precedent în care se află regiunea transnistreană. Cu această ocazie au loc lucrări de amploare de amenajare a orașului, se renovează clădiri, se repară și se lărgesc drumuri, se instalează sisteme de iluminare decorativă a clădirilor și sisteme noi, mai performante, de iluminare stradală. Administrația de la Tiraspol spune că banii provin din fonduri extrabugetare și nu sunt acumulate în urma reducerii la 70 la sută a salariilor și pensiilor echitate. La paradă vor participa 123 de unități de tehnică militară și peste 2 mii de militari transnistreni.

***

De Ziua Independenței, la Chișinau

De Ziua Independenței, la Chișinau

Europa Liberă: Sfârșitul lunii august în mod tradițional este marcat în Republica Moldova prin sărbătorile oficiale – Ziua Independenței și Ziua Limbii Române. În acest an, la aniversarea a 24 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, manifestările festive s-au limitat la depuneri de flori și un program de concert în Piața Marii Adunări Naționale. Sărbătoarea a atras mult mai puţini vizitatori în comparație cu anii trecuţi și nici primele persoane în stat nu s-au îmbulzit să țină discursuri de la tribuna din fața Guvernului sau să se încingă în hora din Piața Marii Adunări Naționale, așa cum o făceau în alți ani. Autoritățile au fost reprezentate doar de președintele Parlamentului, Andrian Candu, și ministra Culturii, Monica Babuc, iar liderii coaliției de guvernare s-au limitat la depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare.

Vizitatorii din Piața Marii Adunări Naționale, nu foarte numeroși, au spus corespondenților Europei Libere că au venit mai mult din curiozitate și că la cei 24 de ani de independență continuă să se confrunte cu lipsuri și greutăți.

Colega mea Valentina Basiul a stat de vorbă cu câțiva istorici și lideri de opinie în încercarea de a face lumină în semnificațiile, uneori opuse, ale sărbătorilor de la sfârșitul lunii august:

În luna august, la o distanță de numai câteva zile, cetățenii moldoveni sunt îndemnați să participe la consemnarea unor evenimente istorice total diferite, unele chiar contradictorii prin definiție.

Unii au comemorat, la 23 august, 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, a cărui consecință a fost ocuparea de către sovietici a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa.

A urmat 24 august, zi în care o altă parte a societății au serbat eliberarea de sub ocupația fascistă, subliniindu-se în mod deliberat participarea României la coaliția hitleristă. Aceeaşi dată pentru alţi cetăţeni înseamnă o a doua ocupare a Basarabiei de către sovietici.

Peste două zile încep sărbătorile naționale ale statului Republica Moldova. Şi cu ce rămâne cetățeanul obișnuit? Nu există prea multe contradicții?

Istoricul Virgil Pâslariuc este de părere că aceste date istorice pot coabita, dar pot intra şi în conflict. De regulă, crede el, confruntările sunt alimentare de politicieni, deoarece s-a obişnuit deja că fiecare formațiune politică să reprezinte un anumit segment din societate şi, respectiv, să-i vorbească în mesajele așteptate, ignorând restul populaţiei.

Virgil Pâslariuc: „Într-o regiune cum este Basarabia, care a fost un teritoriu contestat, cu succesiuni de regimuri caleidoscopice aş spune chiar, evident că şi sărbătorile se suprapun. Deci, în memoria colectivă există în paralel mai multe sărbători din fiecare perioadă istorică. S-ar părea că unele sărbători se contrazic – sărbătoarea eliberării, după care cea a independenței… Independenței de cine? Şi atunci cine pe cine a eliberat? Dar în timp, desigur că, societate începe să fie mai selectivă”.

Un alt istoric, Sergiu Nazaria, cunoscut drept promotor al curentului „moldovenist” şi decorat de Vladimir Putin pentru „contribuţia la consolidarea prieteniei cu Federaţia Rusă”, este de părere că „eliberarea de sub ocupaţia fascistă” şi independența Republicii Moldova „se împacă foarte bine”. Semne de întrebare le apar celor care, zice el, ar fi sub influența factorului extern.

Sergiu Nazaria: „Dacă oamenii nu recunosc statul moldovenesc, dacă consideră că el trebuie unit la România, atunci există confuzii. Dacă oamenii, invers, stau pe pozițiile statalității moldovenești atunci nu există nici un fel de confuzie, deoarece Republica Moldova este un rezultat al eliberării ei de ocupaţia fascistă”.

Sociologul şi bloggerul Vitalie Sprânceană crede că în manieră de ritualuri şi de fastuozitate multe elemente din sărbătorile din epoca sovietică au trecut în cele ale independenței şi că acest fapt creează oareșce confuzii.

Dar, lucru cel mai important, potrivit lui, nu e felul de a sărbători, ci modul în care este povestită istoria în şcoală. În ultimele două decenii curricula s-a schimbat de câteva ori. Şi, zice Vitalie Sprânceană, dacă nu există această continuitate de a le povesti copiilor istoria, n-o să existe nici când acești copii vor deveni adulţi.

Vitalie Sprânceană: „E vorba de memorii colective concurente, adică e vorba de faptul că nu există, în primul rând, un consens asupra unei interpretări unice a trecutului. Nu unică în sensul de memorie care să le impună tuturor o poveste unică, ci o memorie mai complexă în care să încapă şi 23 august şi acel din 1939 şi acel din 1944. Ne lipseşte efortul acesta de a construi un trecut comun care este foarte dureros şi e foarte dificil, pentru că e foarte greu să bagi împreună memoria, de exemplu, a foametei cu memoria Holocaustului, cu memoria Pactului Ribbentrop-Molotov”.

Fiecare stat modern, spun experţii cu care am stat de vorbă, a depus un efort enorm pentru a construi simbolurile naționale, care se reflectă ulterior în memoria colectivă. Dar acolo elitele politice şi cele culturale au făcut echipă comună. Lucru mai puţin valabil în Republica Moldova, unde, zice istoricul Virgil Pâslariuc, vina că reconcilierea nu s-a produs o poartă exclusiv politicienii, care au ştiut doar să profite de pe urma dezbinării societăţii, nu şi să obțină schimbările pentru care au optat.

***

Nicolae Timofti

Nicolae Timofti

Europa Liberă: Președintele Nicolae Timofti nu a avut un mesaj public cu ocazia Zilei Independenței. Acesta a ținut doar un discurs la recepția oficială consacrată acestei zile, în cadrul căruia a menționat printre realizări circulația liberă în Uniunea Europeană de care se bucură cetățenii moldoveni și și-a exprimat speranța că Republica Moldova se va regăsi în familia europeană unită.

„Trebuie să admitem, a spus Nicolae Timofti, că evenimentele extrem de regretabile din sistemul financiar bancar, care ne-au pus într-o situație dificilă pe plan intern și extern, s-au produs nu fără folosirea abuzului, corupției și neglijenței. Justiția trebuie să facă lumină în acest caz, iar societatea noastră – să respingă aceste practici nu doar nedemocratice, dar și foarte costisitoare, după cum se vede. Soluția pentru situația dificilă din țară și din regiune trebuie să fie crearea unor instituții naționale puternice, care să fie suficient de rezistente și solide în fața diverselor provocări care s-au întețit în ultimii ani”, a mai menționat șeful statului.

De Ziua Independenței, președintele Timofti a acordat și un interviu unui post privat de radio – Radio Chișinău – în cadrul căruia a făcut bilanțul celor 24 de ani independență și a spus, printre altele, că nesoluționarea problemei transnistrene este cel mai mare eșec al Republicii Moldova.

„Obținerea independenței a fost în sine cea mai mare victorie, la fel ca și edificarea statului și stabilirea vectorului european ca prioritate pentru dezvoltare, spune Nicolae Timofti. Un eșec pentru noi este faptul că nu am reușit până la sfârșit să ne debarasăm de acele deprinderi vechi pe care le-am avut din vechiul sistem. Desigur, un mare eșec este faptul că noi nu am reușit, pe parcursul anilor de independență, să asigurăm independența pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Mă refer la faptul că avem un teritoriu necontrolat, care este Transnistria. Să recunoaștem, a subliniat Nicolae Timofti, că este un teritoriu ocupat de o armată străină, care are misiunea de a apăra regimul care a fost instalat la începutul anilor 90, regim neconstituțional, care împiedică ca noi să realizăm planul nostru de independență pentru care am luptat și pe care l-am cucerit în 1991”.

Șeful statului a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și asigure cu adevărat independența energetică, prin extinderea conductei de gaze Iași-Ungheni până la Chișinău.

***

Pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, am stat de vorbă cu câțiva oameni care au venit în Piața Marii Adunări Naționale să marcheze acest eveniment și i-am întrebat ce cred ei despre faptul că în peste două decenii Chișinăul nu a reușit să soluționeze problema transnistreană:

Anatol Popușoi: „Problema transnistreană există în continuare după atâția ani numai pentru că conducerea noastră nu insistă și nu vor liniște – le convine dezordinea și haosul. Pentru că altfel demult se rezolva sau le-ar fi închis oxigenul, așa cum face acum Ucraina. Da ai noștri tot le permit în continuare”.

Europa Liberă: Vedeți vreo posibilitate de a fi soluționată această problemă în viitorul apropiat sau mai îndepărtat?

Anatol Popușoi: „În viitorul apropiat nu prea. Doar, părerea mea, dacă vine o altă guvernare la putere, atunci poate că da. Dar cu guvernarea pe care o avem azi nu în timpul apropiat se va rezolva”.

Europa Liberă: Pentru procesul de integrare europeană a Moldovei, Transnistria ce rol joacă?

Anatol Popușoi: „E o frână doar. Doar o Moldovă integră poate accepta Uniunea Europeană, zic eu. Așa, pe bucăți – nu. Este o frână pentru noi și nu ne dă voie să ne dezvoltăm”.

Europa Liberă: Pe Dumneavoastră personal vă afectează în vreun fel acest subiect? Cum îl simțiți?

Anatol Popușoi: „Mult mă afectează. Sunt un patriot. Și mă doare sufletul pentru basarabenii din partea cealaltă de Nistru că sărăcesc chiar și față de noi, basarabenii de la Chișinău. Și multe alte lucruri – nu pot să merg încolo, hotare, nevoi… Suntem o țară, dar cu hotare, cu vame…”

***

Europa Liberă: Credeți că având problema transnistreană Republica Moldova este cu adevărat independentă?

„Pe departe nu! Rușii controlează totul în Transnistria, dar și în Moldova. Independenți noi încă nu suntem.”

Europa Liberă: De ce a trecut atâta timp și această problemă încă nu a fost rezolvată?

„Pentru că doar la început au fost oameni care au făcut ceva pentru ca Moldova să fie cu adevărat independentă – Costaș, Lari și alții – ei au fost cu poporul. După asta au venit fel de fel de grupări – agrarienii, ș-apoi comuniștii și cu Lucinschi mai încoace și tot așa s-a schimbat cu totul ceea ce a fost la început. Și așa am ajuns noi că nu mai suntem chiar așa de independenți.”

Europa Liberă: Dumneavoastră simțiți problema transnistreană, vă afectează?

„Dap-cum? Eu doar am luptat acolo, ca pompier”.

Europa Liberă: Dar în viitor, peste o anumită perioadă de timp, vedeți rezolvându-se problema transnistreană?

„Cu greu tare. Dacă cumva Ucraina ar putea să țină Rusia departe de zona noastră, atunci poate da. Dar dacă o rup pe Ucraina, atunci vor ajunge și aici. Poate dacă stăm cuminți cu capul plecat poate mai rezistăm. Dar dacă se întâmplă ceva acolo, nu avem cu ce ieși să ne apărăm. Nu prea avem cu ce”.

Europa Liberă: Dar cine ar putea să ne apere în caz de ceva?

„Eu de-amu aș zice mai degrabă că pe baza Europei și a NATO”.

***

Dumitru Grigoriu: „Pentru mine Transnistria nu este. România e până la Nistru. Trebuie negociat cu actuala conducere a Ucrainei să întoarcă statului român teritoriile cât pot din sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și Cernăuțiul și să-și ia Transnistria unde sunt mulți ucraineni. Atâta timp cât va fi Transnistria, atâta timp vor fi neînțelegeri. Noi trebuie să fim europeni, iar pe ai să-i lăsăm să facă ce vor.

Eu de baștină sunt de la sud și știu punctul de vedere al găgăuzilor și bulgarilor – nu vor ei cu Europa, ei vor numai granturi europene. Eu știu lumea simplă – ei votează întotdeauna pentru oamenii Rusiei.”

Europa Liberă: Au trecut peste două decenii. De ce această problemă transnistreană nu se soluționează?

Dumitru Grigoriu: „Pentru că actualilor noștri conducători le convine situația asta – începând de la Ghimpu, Plahotniuc, Filat… Lor le convine situația aceasta confuză – ei fac afaceri cu cei de acolo, sunt legați, Șevciuk vine la aeroport și intră prin camera VIP. La ai noștri le convine situația – ei fac contrabandă cu documentele în regulă, ei s-au îmbogățit și s-au făcut milionari pe seama noastră în atâția ani…

Dacă de la bun început ceilalți de dinainte, de-alde Snegur, dacă își dădeau seama, dacă vroiau, dacă le dădea voie Kremlinul, să ne dezicem de Transnistria noi astăzi era să fim în lumea europeană, odată cu țările Baltice și era să trăim bine și copiii mei nu ar fi fost plecați din țara asta. Am fi trăit bine. Ar fi fost ca în Lituania, Letonia și Estonia. Inclusiv și în România e mai bine ca la noi.”

***

Europa Liberă: Problema transnistreană nu s-a rezolvat de atâta timp și există în continuare. De ce s-a întâmplat acest lucru?

Vitalie Bologan: „Refuzul Moscovei de a colabora și refuzul Chișinăului de a conlucra. Asta e tot.”

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Moldova 24 de ani în care a avut problema respectivă?

Vitalie Bologan: „Dacă continuăm tot așa, atunci cred că suntem abia la început, adică nu se așteaptă nimic schimbări și nici rezolvarea acestui conflict.”

Europa Liberă: Ce soluție ar fi benefică în rezolvarea problemei transnistrene pentru Republica Moldova?

Vitalie Bologan: „Soluția este complicată și nu cred că eu, ca om simplu, pot să dau un sfat. Aici sunt organele competente care trebuie să rezolve și trebuie să conlucreze și să dialogheze. Cred că dialogul aici este cel mai important. Nu așa ca acum – ei se întâlnesc o dată la jumătate de an și cred că totul va fi bine. Așa nu vor fi schimbări.”

Europa Liberă: Pentru parcursul european al Republicii Moldova Transnistria ce rol joacă?

Vitalie Bologan: „Eu personal nu văd nici un parcurs european al Republicii Moldova. Nu-i! Au venit la putere în 2009 și eu cred că în șase ani se puteau rezolva multe… Multe, inclusiv și limba, și integrarea, și în ce direcție ne ducem… Nimic! S-au făcut concesiuni, lichidări de bănci, furt de miliarde. Atâta s-a făcut”.

Europa Liberă: E mare dezamăgirea în societate legat de asta?

Vitalie Bologan: „Nu e mare. E foarte mare!”

***

Victor Osipov

Victor Osipov

Europa Liberă: Contactele dintre Chișinău și Tiraspol s-au activizat în ultimele săptămâni, după ce la Chișinău a fost investit cabinetul de miniștri, după o lungă perioadă de incertitudine. Pentru prima dată după o pauză de doi ani a fost convocată ședința Comisiei naționale pentru reintegrarea țării, în cadrul căreia noul premier Valeriu Streleț a cerut abordări noi în reglementarea transnistreană, precum și un plan de acțiuni concrete pentru soluționarea conflictului. Au urmat mai multe întâlniri a grupurilor de lucru la nivel de experți, dar și o întrevedere a reprezentanților politici – a vicepremierului Victor Osipov, din partea Chișinăului, și a responsabilei pentru relațiile externe ale regiunii transnistrene, Nina Ștanski.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, colegei mele Liliana Barbaroșie, vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov a pledat și el pentru anumite schimbări în optica și abordările vizavi de reglementarea transnistreană.

Victor Osipov: „Este o evidență necesitatea de a actualiza și de a dezvolta viziunea noastră pentru politicile de reintegrare ale țării, lucrul care s-a stabilit la Comisia guvernamentală pentru reintegrare, care este un suport important pentru structurile guvernamentale care conduc aceste politici și pentru mine ca viceprim-ministru. În același timp, evident sunt sarcini suplimentare pe care ni le-am asumat, pentru că urmează să lucrăm la aceste analize, la această reevaluare.

Pentru că toată lumea este nemulțumită de lipsa de rezultate în negocieri, nu doar oamenii simpli care urmăresc procesul. Vreau să vă asigur că și cei care conduc, sau care sunt implicați în acest proces de negocieri sau în promovarea politicilor de reintegrare nu pot fi mulțumiți atunci când lucrurile se materializează atât de greu și durează, iată, deja de 25 de ani această muncă, acest efort. Eu am câteva luni de când dețin această funcție anul acesta, am mai avut o perioadă anterior în acest post, dar sunt 25 de ani și nu este serios deloc. Timp de acești ani s-a acumulat un bagaj de documente și tot felul de decizii semnate, inclusiv până la cel mai înalt nivel în Republica Moldova pe care noi trebuie să-l procesăm, să-l reprocesăm. S-au schimbat timpurile, s-au schimbat condițiile, s-a schimbat parcursul țării, suntem într-o altă relație cu Uniunea Europeană, suntem în alte relații cu ceilalți parteneri, tehnologiile, standardele dacă vorbim de comerț - multe lucruri trebuie să fie ajustate, totul trebuie să fie revăzut.

Și eu cred că este o chestiune simbolică, semnificativă din punctul acesta de vedere desfășurarea ședinței Comisiei guvernamentale, comisie care nu s-a mai ținut de doi ani.”

Europa Liberă: La inițiativa cui a fost convocată ședință, pentru că de aici foarte multe lucruri pot fi înțelese. Dvs. ați insistat sau şeful guvernului?

Victor Osipov: „Eu pot să vă spun că înainte de instituirea actualului Guvern am făcut o serie de propuneri în adresa prim-ministrului nominalizat de atunci Valeriu Streleț, pe care domnia sa le-a acceptat. Mă bucur că avem o viziune comună asupra modului în care trebuie să reînnoim, să împrospătăm politicile noastre de reintegrare și să consolidăm capacitățile Guvernului, care sunt foarte slabe în acest domeniu.

Acest lucru mă face să apreciez că într-o anumită privință negocierea pentru a soluționa problema transnistreană până acum a fost mai mult un ritual, decât o politică de stat și este unul dintre motivele din care nu suntem foarte eficienți. Avem nevoie să dezvoltăm capacități, să dezvoltăm planuri de acțiuni, să consolidăm și să susținem acest plan de acțiuni cu resurse. Statul alocă foarte puține resurse pentru reintegrarea țării, trebuie iarăși să spun acest lucru.

Vom încerca de acum în colo, pentru a formula o nouă viziune, să deschidem parantezele care au fost ținute mult timp închise. Eu sunt copreședinte al Comisie interguvernamentale Republica Moldova-Ucraina și am avut discuții cu ucrainenii. Ceea ce am spus eu puțin de tot în public, am spus la întâlnirile pe care le-am avut la Kiev: „Fraților ucraineni, haideți să depășim pachetul de probleme nesoluționate care sunt foarte grave, între țările noastre, mai ales într-o perioadă în care și unii, și alții parcurgem un proces de integrare europeană. Și unii și alții ne confruntăm cu amenințări, inclusiv de natură militară, voi mai mult decât noi, și noi vă sprijinim. Nu are sens să mai păstrăm aceste „conserve” – vechile probleme nerezolvate, pachete întregi, haideți să le depășim și să trecem la o fază nouă, calitativ mai înaltă, de colaborare între state care ne-ar permite să punem în aplicare programele de dezvoltare regională, transfrontalieră ș.a.m.d.

Cu regret, acest proces decurge foarte anevoios. Ucraina foarte mult timp a fost condusă de alte forțe politice și s-a comportat altfel față de Republica Moldova decât noi ne-am fi dorit și decât ar fi fost normal. Acum lucrurile s-au schimbat și, dacă ele s-au schimbat în atitudini, trebui să se schimbe și în practică.

Acuma, despre deciziile care se iau. Există un principiu în securitatea internațională - să nu îți rezolvi problemele tale de securitate pe seama securității altora. Acest principiu presupune că atunci când tu efectuezi niște operațiuni, iei decizii în domeniul securității sau în domeniul militar trebuie să ții cont de modul cum aceste decizii influențează, ce impact produc asupra vecinilor sau partenerilor tăi. Trebuie să informezi partenerii, mai ales în legătură cu operațiunile militare. Din păcate din cauza situației foarte complicate prin care trece astăzi Ucraina și conducerea Ucrainei, ei nu întotdeauna țin cont că ar trebuie să ne pună la curent cu deciziile lor. Nu neapărat pentru a se consulta cu noi, dar pentru ca noi să știm că de mâine vom fi într-o altă situație, într-o situație nouă care va reprezenta o provocare deja pentru autoritățile moldovenești și trebuie să ne pregătim pentru asta.

De aceea, eu i-aș ruga pe colegii mei care au responsabilități în aceeași sferă, iar Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării a stabilit acest lucru, să creăm niște platforme în care să comunicăm, ca toată lumea să reușească să urmărească procesele la modul practic. Așteptăm noua sesiune parlamentară și urmează să deschidem o platformă de comunicare și de consultări cu Parlamentul, să ne consultăm cu alte instituții și puteri ale statului, inclusiv cu acele puteri în activitatea cărora nu putem să facem ingerință, puterea judiciară, de exemplu. Pentru că dacă avem un interes național de a reintegra Republica Moldova, atunci toți trebuie să participe la acest proces, nu doar să numească un responsabil în Guvern.

Europa Liberă: Eu v-aș ruga să continuăm să deschidem parantezele și am să vă rog să ne spuneți părerea Dvs. - acea decizie a Kievului din primăvară de a direcționa traficul mărfurilor neaccizabile - o decizie pe care ați fi vrut să o anticipați, să vă fie comunicată înainte de a fi fost luată - a ajutat sau a încurcat mai mult relația Chișinăului cu Tiraspolul?

Victor Osipov: „Sigur că depinde fiecare de unde privește această chestiune. Transnistrenii se plâng – și ei au dreptate să se plângă – de faptul că această decizie i-a afectat. Evident agenții economici transnistreni acum în urma acestei decizii a Guvernului Ucrainei sunt impuși să facă un drum de ocolire foarte mare pentru a importa mărfurile accizabile pe un punct de frontieră moldo-ucrainene, în afara segmentului transnistrean. Sunt costuri suplimentare, cheltuieli ș.a.m.d. poți să îi înțelegi pe businessmenii respectivi.”

Europa Liberă: În schimb, nu există contrabandă pe acolo, prin acele puncte?

Victor Osipov: „Nu m-aș grăbi să spun acum că a dispărut contrabanda în totalitate, haideți să nu absolutizăm. Contrabanda a fost redusă drastic, dar nu doar din acest motiv, pentru că nu se referă doar la bunurile accizabile, contrabanda cuprinde alt nomenclator de mărfuri, nu neapărat accizabile.

S-a introdus în sfârșit un regim de control la frontiera cu Ucraina pe segmentul transnistrean în general. Să pornim de la faptul că înainte de anul 20013-2014 această frontieră era atât de permisivă și transparentă, încât noi nici nu puteam fi siguri că exista un control, decât unul formalб acolo.

Dacă vorbim despre redirecționarea bunurilor accizabile, alt efect pe care această hotărâre l-a produs este cel că bunurile acestea se importa actualmente prin punctele vamale controlate de serviciile moldovenești și respectiv evidența lor este îmbunătățită. Avem o evidență a acestor bunuri și a beneficiarilor de importuri, ceea ce este bine întotdeauna – să ai o evidență a importurilor și a exporturilor.

Dar problema supra-cheltuielilor pentru agenții economici din Transnistria rămâne și ea trebuie să fie soluționată. Noi avem de altfel o serie întreagă de soluții, de propuneri pentru a dresa această problemă, pentru a o rezolva. Propuneri care însă, ținând cont de faptul că nu controlăm regiunea, sunt greu de aplicat dacă și cei de la Tiraspol nu cad de acord, pentru că le vor bloca. Nu este un proces simplu.

Iată de ce eu tot accentuez – abordarea autorităților moldovenești trebuie să fie una pozitivă și în beneficiul oamenilor. Pentru că noi nu o să putem să reintegrăm această țară dacă oamenii nu-și vor dori acest lucru – și de pe un mal, și de pe alt mal. Aici nu este vorba despre politicieni, aici este vorba despre oameni.”

Europa Liberă: Vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, în discuție cu Liliana Barbaroșie.

***

Europa Liberă: Începând cu ziua de luni, 31 august, mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene nu vor mai putea trece granița Republicii Moldova. Mașinile cu numere din Transnistria vor putea circula mai departe fără probleme pe teritoriul Republicii Moldova. Poliția de Frontieră nu a anunțat public interdicția, dar a confirmat-o la cererea presei, spunând că a luat-o ca să se conformeze regulamentelor internaționale. Interdicția traversării graniței moldovene ar urma să fie aplicată mașinilor cu numere din toate entitățile teritoriale nerecunoscute de Republica Moldova, adică inclusiv celor din alte teritorii autoproclamate din spațiul estic, printre care Abhazia, Osetia sau Crimeea.

Pe de altă parte, mașinile cu numerele transnistrene nu pot traversa nici acum frontiera cu România, pentru că nu le lasă poliția de frontieră românească, așa încât decizia autorităților moldovene vizează punctele de trecere la granița cu Ucraina. Colega mea Valentina Basiul revine la microfon cu mai multe detalii:

Decizia de a nu mai permite intrarea şi ieşirea din ţară a maşinilor cu numere de înmatriculare eliberate de Tiraspol aparține Poliției de Frontieră şi ar fi o obligaţie internaţională a Republicii Moldova, cel puţin aşa explică şeful adjunct al instituției, Ianuş Erhan.

Deocamdată, nu este clar dacă aceasta a fost agreată şi de Executivul de la Chişinău, iar Erhan evită un răspuns tranşant:

Ianuş Erhan: „Ştiţi noi am avut mai multe tentative, am solicitat poziţia mai multor autorități responsabile de domeniu. Niciodată nu am avut un răspuns, cu regret. Dar ne obligă legislația internațională, respectiv Convenția cu privire la circulația rutieră, cât şi hotărârea guvernului cu privire la circulația rutieră, care permite autorizarea în trafic internațional doar în baza documentelor eliberate de autoritățile naționale. De aceea, este o decizie corectă, credem noi”.

Întrucât la modul practic decizia afectează doar regimul de traversare a hotarului ucrainean, iar UE nu acceptă mijloace de transport înmatriculate în regiunea transnistreană, l-am întrebat pe şeful adjunct al Poliţiei de Frontieră, Ianuş Erhan, dacă Chişinăul a coordonat cumva această decizie cu partea ucraineană. El a spus că chestiunea a fost agreată de principiu de Kiev, în contextul discuțiilor despre instituirea posturilor comune de contul, care ar trebui să apară nu mai devreme de anul viitor. Erhan afirmă însă că decizia a fost coordonată cu misiunea europeană de asistență la frontiera moldo-ucraineană.

Şefa negociatorilor regimului separatist, Nina Ștanski, s-a plâns, într-o postare pe Facebook, că Tiraspolul nu a fost înștiințat oficial despre aceste intenții. „Este cu totul neclară logica acestor acțiuni din partea partenerilor noştri moldoveni care şi-au înscris un autogol. Libertatea de circulație este una din prioritățile procesului de negocieri, recunoscut de toţi participanții formatului 5+2”, a scris Nina Ştanski.

Până acum interdicțiile anterioare la trecerea hotarului de către mașinile înmatriculate în regiunea separatistă nu au fost respectate de Ucraina. De aceea, Ion Leahu, fost membru al CUC, crede că ar fi trebuit să existe o certitudine înainte de lua o decizie care să provoace iritări la Tiraspol.

Ion Leahu: „Asta era principalul. Din moment ce Ucraina a manifestat o atitudine foarte şi foarte pozitivă pentru noi în ceea ce priveşte controlul la hotar, în sensul că se depun eforturi pentru a combate traficul ilegal, contrabanda. Ucraina ar fi putut să se atribuie şi la problema dată”.

Ion Leahu spune că a fost surprins să afle că autoritățile de la Chişinău au revenit la problema plăcuțelor de înmatriculare, adoptând măsuri unilaterale, după ce chestiunea a fost abordată în mai multe runde de negocieri şi se căutau compromisuri.

Ion Leahu: „Şi când părea că se fac declarații din partea Chișinăului că mergem la negocieri, că negocierile sunt unica metodă, unica formă de soluționare, se face pasul respectiv. Eu nu văd logica aici. Ei pur şi simplu o să spună: nu vreți, noi o să mergem la contramăsuri îndreptate împotriva cetățenilor Republicii Moldova care au mașinile înregistrate la Chişinău. Doar este clar, din experiența trecută, că nimeni n-o să fugă îndată la Varniţa sau la Rezina să-şi reînmatriculeze mașinile”.

Mai mulţi experţi afirmă că problema necesită o abordare mai complexă, dacă tot restricțiile încercate anterior nu au produs efecte. În plus, mai există o categorie de proprietari de autoturisme care vor fi afectați, din rândul cetățenilor din dreapta Nistrului, care au profitat din plin până acum de taxele de înregistrare mai mici din regiune şi şi-au înmatriculat autoturismele acolo.

***

Europa Liberă: Subiectul plăcuțelor de înmatriculare pentru mașinile transnistrene cu siguranță va fi abordat și în perioada următoare, inclusiv în cadrul grupurilor de experți și a reprezentanților politici, iar noi vă vom ține la curent cu aceste evoluții.

Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatoarea ei Lina Grâu vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate cele bune.

XS
SM
MD
LG