Controversatul primar de la Orhei, Ilan Shor, a întărit Gardă Populară din oraș, care ajută de mai mulți ani poliția să asigure ordinea publică. Omul de afaceri care este cercetat penal în cel mai răsunător scandal de fraudă din istoria Republicii Moldova - devalizarea Băncii de Economii - a spus că Garda Populară compusă din 21 de oameni „a fost dotată cu echipament, transport și tot necesarul pentru o funcționare eficientă”.
Decizia administraţiei Shor de a întări cu maşini şi alte dotări, posibil chiar cu salarii plătite din fonduri proprii, Garda Populară din Orhei este în general salutată de localnici. Chiar şi fostul edil liberal-democrat al urbei, Vitalie Colun, care a pierdut în iunie competiţia în faţa lui Shor, apreciază ca binevenită măsura, cu toate că o găseşte la fel de „populistă” ca şi pe altele pe care le-a întreprins până acum proaspătul primar în încercarea de a-şi demonstra eficienţa într-un mandat câştigat - spre surprinderea opiniei publice de la Chişinău - cu o mare majoritate din voturile orheienilor:
„Am avut şi în mandatul meu Gardă Populară, dar ea funcţiona în bază de iniţiativă obştească. Noi le achitam doar combustibilul – vreo 30 de mii de lei anual, dar nu le plăteam salarii. Ei acum au angajat foşti poliţişti, le-au dat trei maşini nou-nouţe. Clar că dacă aceste trei maşini vor patrula zilnic, va fi efect. În 2012, am instalat 500 de urne şi dacă au mai rămas vreo 100. Acum, în 2015, am mai instalat 500 şi iar au început să dispară. Aşa că este un lucru bun dacă va ajuta la menţinerea ordinii publice. Dacă dl. Shor are fonduri şi poate să facă investiţii în Orhei, nu are decât. Sunt totuşi nişte lucruri mărunte, populiste. Doar el nu a instalat canalizare la tot oraşul să vadă cum e să reuşeşti aşa ceva.”
Solicitat de noi, adjunctul lui Shor, vice-primarul de Orhei, Igor Grigoriev, a ţinut să precizeze că, cu excepţia şefului lor, cei 21 de membri ai Gărzii Populare nu vor fi salarizați din bugetul public. Dar vice-primarul a evitat să ne spună din ce fonduri se pune în practică iniţiativa:
„Ei lucrează pe principii de voluntariat, conform legii Gărzilor Populare. Aşa gărzi există peste tot, nu doar la noi. Doar şeful e angajat al primăriei, restul sunt voluntari şi de la primărie ei salarii nu vor primi. Pentru că avem jafuri, furturi, probleme cu substanţe narcotice – de aceea am apelat la foşti poliţişti, foşti combatanți, pensionari, avem şi doamne printre ei, şi vrem ca cetăţenii să se simtă mult mai bine şi sigur.”
L-am întrebat pe Grigore Josan, şeful inspectoratului de poliţie Orhei, de ce este nevoie de gardă populară, considerată de multă lume o „reminiscenţă” inutilă a perioadei sovietice, de vreme ce în Orhei activează câteva zeci de poliţişti de sector, plătiţi din bugetul public tocmai pentru menţinerea ordinii publice:
„Nu au ei nimic cu poliţia. Noi avem în general foarte bune rezultate aici. Dar primarul solicită Gardă Populară, ea există nu numai la noi, ce-i drept nu funcţionează peste tot, dar e bine. Ei doar o să prevină cazurile de huliganism. Nu li se dă arme, nu li se dă nimic… Rostul lor e ca, alături de poliţistul de sector, să ajute la menţinerea ordinii publice. Dacă avem vreun meci de fotbal, alte măsuri în masă. Asta nu înseamnă că ei vor prelua competenţa poliţiei.”
În 2009, printr-o lege votată în Parlament, autorităţile de la Chişinău au încercat să reanimeze Gărzile Populare existente în timpul sovietic, dar fără succes în majoritatea localităților. Ieri, cu prilejul Zilei Independenţei, controversatul primar de Orhei s-a afişat în faţa camerelor de luat vederi la mai multe evenimente inaugurale, inclusiv unul în care a donat trei vehicule noi Gărzii Populare din oraş. La fel, Shor a inaugurat un drum proaspăt reparat şi două sensuri giratorii reconstruite, toate acţiunile fiind însoţite şi de ritualicele „tăieri de panglici”.
