Linkuri accesibilitate

Valeriu Streleț a descris drept „promisiuni deșarte” propriile promisiuni făcute agriculturilor


Primul ministru s-a răzgândit la trei zile după ce le-a promis agricultorilor că restanțele la subvențiile pe anul trecut le vor fi achitate până la 1 septembrie.

Cum recâștigi încrederea cetățenilor dacă ești politician și ai pierdut-o? Le faci o nouă promisiune, renunți la ea peste trei zile și îi cerți tot pe cetățeni că te-au crezut pe cuvânt. La 21 august, premierul Valeriu Streleț le-a promis unor lideri ai fermierilor că „producătorii agricoli vor primi restanțele la subvenții pentru anul trecut până la 1 septembrie”. Dar la 24 august, premierul Streleț s-a răzgândit și le-a spus agricultorilor că guvernul o să mai vadă, că trebuie să rectifice mai întâi legea bugetului, că rectificarea nu se poate face decât după convorbiri cu FMI (care abia încep la sfârșitul lui septembrie și care nu se știe cât vor dura). „Fără promisiuni deșarte și presiuni”, a spus de data aceasta Valeriu Streleț. Testul cu Politigraful arată că primul ministru și-a dat o apreciere exactă: le făcuse agricultorilor „promisiuni deșarte”. Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Premierul Valeriu Streleț a spus de mai multe ori că va face „tot posibilul pentru a recăpăta încrederea cetățenilor” irosită de guvernele precedente, iar ultima dată a făcut această afirmație la o întâlnire cu un grup de lideri agricoli de la Căușeni, vineri, 21 august. Întâlnirea a avut scopul să-i convingă pe agricultori să renunțe la un protest în centrul Chișinăului la care intenționau să-și revendice subvențiile restante.

Presa nu a fost de față la întâlnire dar, potrivit unui comunicat de presă al guvernului, premierul Streleț a promis că „producătorii agricoli vor primi restanțele la subvenții pentru anul trecut până la 1 septembrie”. Fermierii au renunțat la protest, spunând că „dialogul este o soluție mai productivă decât să iasă cu tractoarele în Piața Marii Adunări Naționale”, după cum sunt citați în același comunicatul guvernamental. Chiar mai mult decât atât, ei ar fi afirmat că „susțin acțiunile Guvernului, condus de Premierul Valeriu Streleț”.

Dar până luni, 24 august, totul s-a schimbat. Premierul a mai avut o întâlnire cu agricultorii și le-a vorbit pe un ton cu totul diferit. „Suntem deschiși pentru cooperare, dar fără promisiuni deșarte și presiuni”, este citat Streleț într-un comunicat guvernamental despre a doua întâlnire. „În septembrie vom avea negocierile cu Fondul Monetar Internațional, după care vom rectifica bugetul pentru 2015 și vom identifica sursele de unde pot fi luați acești bani”, mai este citat șeful cabinetului de miniștri.

Convorbirile cu FMI urmează să înceapă la 22 septembrie, când la Chișinău este așteptată o misiune a Fondului. Nu se știe cu ce se vor încheia negocierile de la care guvernul așteaptă un nou program de colaborare cu FMI și noi ajutoare. Apoi, nu se știe nici cât va mai dura până la rectificarea bugetului.

Am alăturat cele două comunicate guvernamentale care se contrazic. Le publicăm în stânga paginii. Vă invităm să deschideți documentul, să numărați câte deosebiri găsiți între afirmațiile din cele două comunicate, iar apoi să le împărtășiți în Forumul de sub acest articol.

Dar ce s-a întâmplat între cele două întâlniri ale premierului cu liderii agricultorilor și cum s-a transformat peste week-end intenția de achitare a restanțelor în ”promisiuni deșarte”?

O reacție a Ministerului Finanțelor sugerează că primul ministru a făcut promisiunea fără să cunoască în detaliu nici procedura (inclusiv că este nevoie de rectificarea legii bugetului), nici situația la zi cu acumulările bugetare.

Cererile de subvenții sunt trimise de agricultori prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și „sunt finanţate către agenţii economici pe măsura încasării veniturilor la bugetul de stat”, se spune într-un comunicat difuzat de Ministerul Finanțelor.”

Premierul Streleț nu este primul care face „promisiuni deșarte” agricultorilor, iar promisiunea făcută de el în 21 august nu este prima care s-a izbit de poziția implacabilă a Ministerului Finanțelor: nu sunt bani.

Cel mai recent, a promis cam același lucru directorul AIPA, Petru Maleru. El a spus, la 19 iunie, că a început procesul de stingere a datoriilor pentru anul 2014 și că acest obiectiv se va realiza „până la finele săptămânii viitoare”, adică până la finele lunii iunie 2015. Promisiunea nu a fost îndeplinită, iar AIPA a dat vina pe Ministerul Finanțelor.

Cât de mari sunt restanțele pentru anul trecut, cât de mari sunt solicitările de subvenții pe anul acesta și cât de mare este fondul din care ar trebui acoperite?

Suma fondului pentru subvenționarea agriculturii prevăzută pentru anul 2015 este de 610 milioane de lei. Dar din acest fond trebuie achitate atât subvențiile pentru anul acesta, cât și restanțele pentru anul trecut.

Potrivit AIPA, din 2014 au rămas restanțe de 230 de milioane de lei. Până la 24 august, au fost emise ordinele de plată pentru numai 170 milioane de lei. Pentru primele opt luni ale anului curent, AIPA a primit de la agricultori solicitări de subvenții în valoare de 300 milioane de lei.

Dacă s-ar achita toate restanțele pentru anul trecut și ar fi satisfăcute solicitările pe anul acesta primite până acum, în fondul destinat agriculturii ar mai rămâne disponibile 80 de milioane de lei.

Dar nu toți cei îndreptățiți, au depus încă dosare pentru a primi subvenții.

Aliona Mandatii este președinta Asociației Exportatorilor de cereale și deține mai multe terenuri și plantații agricole. Ea spune că nu a depus solicitare pentru plata de subvenții, chiar dacă are nevoie pentru a continua dezvoltarea afacerii.

„Am stopat programul de investiţii din cauza incertitudinii, spune Mandatii, pentru că sistemul funcționează în felul următor: dacă vrei să faci o investiție, mai întâi trebuie să o faci iar apoi să ceri subvenția de la stat. Ca să faci investiția trebuie să te împrumuți, la bancă. Dar autorităţile achită subvenţia cerută cu o întârziere majoră, dacă o achită în general. Riști să nu poți rambursa împrumutul la timp. În plus, pentru o întârziere de câteva zile la plata taxelor sau contribuţiilor sociale, Fiscul îţi poate pune sechestru pe conturi. Aceasta în timp ce tot statul nu îşi onorează angajamentele”, spune Aliona Mandatii.

Nu este limpede câți agricultori se află în situația ei și câți vor mai solicita subvenții anul acesta. Dar la proteste organizate în primăvara acestui an, agricultorii cereau un fond de subvenționare de până la 1,2 miliarde de lei, de două ori mai mare decât cel prevăzut de autorități.

În urma acestei analize, Echipa Politigrafului constată că premierul Valeriu Streleț nu este singurul care promite agricultorilor achitarea subvențiilor restante pentru 2014. Dar este singurul care a renunțat la promisiuni la numai trei zile după ce le-a făcut. Testul cu Politigraful arată că primul ministru însuși a dat o aprecierea exactă când și le-a descris drept „promisiuni deșarte”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG