Linkuri accesibilitate

Noua lege „antilegionară” (România liberă).

23 august 1944 a fost „începutul genocidului antiromânesc. (...) Odată cu invadarea teritoriului României de trupele sovietice de ocupaţie, au urmat 20 de ani de eradicare sistematică a intelectualităţii româneşti, cu scopul expres de a aduce neamul românesc la nivelul unei populaţii lipsite de conştiinţă şi identitate”, scrie Lulea Marius Dorin în secțiunea de bloguri a cotidianului Adevărul. Autorul crede că mareșalul Ion Antonescu era pe cale să obțină pacea separată cu aliații, prin care s-ar fi evitat ocupația sovietică, pierderea Basarabiei și Bucovinei. Nu doar România a avut de suferit atunci, ci jumătate din Europa, care a fost aruncată „sub cea mai cruntă ocupaţie”. A fost ”un moment decisiv în împărţirea lumii pe două zone de influenţă postbelice”, se mai arată în Adevărul.

Profesorul Radu Preda, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, acordă un interviu la România liberă, în care critică noua lege „antilegionară”. Titlul complet al actului normativ e mult mai stufos, dar se pare că nici el și nici conținutul legii nu au în vedere crimele comunismului. Este „o lege paradoxală, spune Radu Preda: nu știu cât de antilegionară o fi, dar în mod evident este procomunistă”, trece cu vederea „crimele comunismului comise sistematic și atingând viețile a milioane de români, unguri, nemți, evrei, bulgari sau tătari”. Departe de a scoate la suprafață „cohorte de extremiști, de <anticomuniști antidemocratici> sau de antisemiți”, noua lege a pus în discuție, indirect, „absența unui minim consens istoriografic privind trecutul traumatizat al României din ultimul secol”. Legea „antilegionară” i se pare cu atât mai bizară cu cât România avea acte normative care să pedepsească astfel de derapaje și condamnase comunismul în 2006, strict politic, deci fără urmări, prin declarația președintelui de atunci, Traian Băsescu. În alte state fost comuniste nu s-a făcut asta, uneori nici măcar nu s-au deschis dosarele poliției secrete comuniste. Și totuși, Serbia și Croația sunt preocupate să o facă. Recent, mai arată profesorul Radu Preda, s-au reunit la Tallinn miniștrii de Justiție ai UE pentru a discuta exact condamnarea penală a crimelor ideologiei comuniste și a criminalilor comuniști.

Două editoriale comentează azi negativ prestația liderilor României. În Evenimentul zilei, Dan Andronic pornește de la un articol al unui jurnalist sibian pentru a-i împărtăși opinia că președintele Klaus Iohannis nu a făcut nimic notabil în nouă luni de mandat. Sibianul a fost chiar mai drastic: Iohannis i-ar fi făcut de râs pe cei cărora le-a fost 14 ani primar. Fapt este că,, de la preluarea funcției, șeful statului a pierdut 22 de procente din încrederea alegătorilor. Ultimele 10 doar în ultima lună. Sondajul la care se referă Andronic mai spune și că Partidul Național Liberal, în numele căruia a candidat la prezidențiale Klaus Iohannis, nu a scăzut, dimpotrivă. Severul declin de popularitate se poate așadar compara numai cu cel înregistrat de Traian Băsescu după tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, în 2010.

Romulus Georgescu scrie în România liberă despre „minciunile” premierului Victor Ponta. Le inventariază pe cele cu care și-a garnisit ieșirile la rampă în ultima săptămână și aduce corecțiile necesare, pe bază de cifre și date oficiale.

XS
SM
MD
LG