Linkuri accesibilitate

Victor Osipov: „Negocierea pentru a rezolva chestiunea nistreană a fost mai mult un ritual decît o politică de stat”


Interviul dimineții cu vice-premierul responsabil cu reintegrarea.

Vice-premierul moldovean responsabil cu reintegrarea, Victor Osipov, a spus săptămâna trecută, în cadrul unei reuniuni a Comisiei guvernamentale pentru reintegrare, ţinută pentru prima dată în ultimii doi ani, că R. Moldova are nevoie de o politică mult mai activă pentru reunirea celor două maluri ale Nistrului. Acum câteva luni, într-un interviu în presa rusă, Osipov reproşa Kievului măsuri şi decizii ce ar crea probleme Chişinăului în relaţia sa cu Tiraspolul, prin ce şi-a atras criticile celor care l-au acuzat de „atitudine neprietenoasă” faţă de ţara vecină, dar au spus că, în lipsa unor strategii de stat pentru reintegrare, Osipov este nevoit „să improvizeze”.

L-am întrebat în ajun dacă şedinţa comisiei pentru reintegrare şi sarcinile pe care şi le-a trasat sunt un răspuns la aceste critici.

Victor Osipov: „Este o evidență necesitatea de a actualiza și de a dezvolta viziunea noastră pentru politicile de reintegrare ale țării, lucrul care s-a stabilit la Comisia guvernamentală pentru reintegrare. Și, într-adevăr, este un suport important pentru structurile guvernamentale care conduc aceste politici, și pentru mine ca viceprim-ministru.

În același timp, evident sunt sarcini suplimentare pe care ni le-am asumat, pentru că urmează să lucrăm la aceste analize, la această reevaluare. Pentru că toată lumea este nemulțumită de lipsa de rezultate în negocieri, şi nu doar oamenii simpli care urmăresc procesul, ci vreau să vă asigur că și cei care conduc, sau care sunt implicați în acest proces de negocieri, sau în promovarea politicilor de reintegrare nu pot fi mulțumiți atunci când lucrurile se materializează atât de greu.

Durează, iată, deja de 25 de ani această muncă, acest efort. Eu am câteva luni de când dețin această funcție anul acesta, am mai avut o perioadă anterior în acest post, dar sunt 25 de ani și nu este serios deloc. Timp de acești ani s-a acumulat un bagaj de documente și tot felul de decizii semnate, inclusiv până la cel mai înalt nivel în Republica Moldova care pe alocuri trebuie să-l procesăm, să-l reprocesăm, s-au schimbat timpurile, s-au schimbat condițiile, s-a schimbat parcursul țării, suntem într-o altă relație cu Uniunea Europeană, suntem în alte relații cu ceilalți parteneri, tehnologiile, standardele dacă vorbim de comerț, multe lucruri trebuie să fie ajustate, totul trebuie să fie revăzut. Eu cred că este o chestiune simbolică, semnificativă adică din punctul acesta de vedere ședința Comisiei guvernamentale care nu s-a mai ținut de doi ani.”

Europa Liberă: La inițiativa cui a fost convocată ea totuşi, pentru că de aici foarte multe lucruri pot fi înțelese. Dvs. ați insistat sau şeful guvernului?

Victor Osipov: „Eu pot să vă spun că înainte de instituirea actualului Guvern am făcut o serie de propuneri în adresa prim-ministrului nominalizat de atunci Valeriu Streleț, pe care domnia sa le-a acceptat, ulterior deja după investire noi le-am mai discutat încă o dată punctual.

Mă bucur că avem o viziune comună asupra modului în care trebuie să reînnoim, să împrospătăm politicile noastre de reintegrare și să consolidăm capacitățile guvernului care sunt foarte slabe, trebuie să vă spun în

Negocierea pentru a soluționa problema transnistreană până acum fost mai mult un ritual, decât o politică de stat..

acest domeniu. Acest lucru mă face să apreciez că într-o anumită privință negocierea pentru a soluționa problema transnistreană până acum fost mai mult un ritual, decât o politică de stat și este unul dintre motivele din care nu suntem foarte eficienți.

Avem nevoie să dezvoltăm capacități, să dezvoltăm planuri de acțiuni, să consolidăm și să susținem acest plan de acțiuni cu resurse. Statul alocă foarte puține resurse pentru reintegrarea țării, trebuie iarăși să spun acest lucru. De aceea, am să mă întorc la criticii mei. Eu mă strădui să nu improvizez, deși diplomația presupune, indiferent de faptul dacă există sau nu viziuni, diplomația presupune o oarecare plasticitate la anumite etape. Faptul că s-a declanșat o campanie în care s-a încercat să fiu acuzat, să fiu denigrat într-un mod urât folosindu-se de un articol pentru „Kommersant”, la care dacă cineva revine și citește încă odată nu este acolo nimic deosebit.

Este foarte adevărat că încercăm să deschidem parantezele și vom încerca de acum în colo, pentru a formula o nouă viziune să deschidem parantezele care au fost ținute mult timp închise. Eu sunt copreședinte al Comisie interguvernamentale Republica Moldova-Ucraina și am avut discuții cu ucrainenii, ceea ce am spus eu puțin de tot în public, am spus la întâlnirile pe care le-am avut la Kiev. Nu în sens negativ, dar în sens pozitiv: fraților ucraineni haideți să depășim pachetul de probleme nesoluționate care sunt foarte grave între noi doi, mai ales într-o perioadă în care și unii, și alții parcurgem un proces de integrare europeană.

Și unii și alții ne confruntăm cu amenințări, inclusiv de natură militară, și voi mai mult decât noi și noi vă sprijinim, nu are sens să mai păstrăm aceste conserve - cum le numesc jurnaliștii în limbajul de redacție - vechile probleme nerezolvate, întregi pachete, haideți să le depășim și să trecem la o fază nouă calitativ mai înaltă de colaborare între state care ne-ar permite să punem în aplicare programele de dezvoltare regională, transfrontalieră ș.a.m.d. Cu regret, acest proces decurge foarte anevoios. De aici vine, inclusiv explicația declarației mele care este o declarație în favoarea îmbunătățirii cooperării dintre Republica Moldova și Ucraina. Ucraina, după cum noi știm, foarte mult timp a fost condusă de alte forțe politice și s-a comportat altfel față de Republica Moldova, decât noi ne-am fi dorit, și decât ar fi fost normal. Acum lucrurile s-au schimbat și dacă ele s-au schimbat în atitudini trebui să se schimbe, și în practică. Acuma despre deciziile care se iau - există un principiu în securitatea internațională - să nu îți rezolvi problemele tale de securitate pe seama securității altora.

Acest principiu presupune că atunci când tu efectuezi niște operațiuni, iei decizii în domeniul securității sau în domeniul militar, trebuie să ții cont de modul cum aceste decizii influențează, ce impact produc asupra vecinilor sau partenerilor tăi. Aceasta este o regulă internațională. Trebuie să informezi partenerii, mai ales în legătură cu operațiunile militare sau cu deplasările de trupe, sunt chestiuni simple legate de monitorizarea armelor convenționale, de exemplu. Eu nu vreau să intru acum foarte mult în detalii, dar din păcate din cauza situației foarte complicate prin care trece astăzi Ucraina și conducerea Ucrainei, ei nu întotdeauna țin cont că ar trebuie să ne pună la curent cu deciziile sale. Nu neapărat pentru a se consulta cu noi, dar pentru ca noi să știm că de mâine vom fi într-o altă situație, într-o situație nouă care va reprezenta o provocare deja pentru autoritățile moldovenești și ele trebuie să se pregătească pentru asta.

Eu am să închei cu o scurtă remarcă - nimeni din toți cei care au comentat fără să înțeleagă și eu cred că nici nu au dorit să înțeleagă, nu s-au interesat în discuții cu mine, nu m-au contactat, nu au încercat să afle detaliile unor procese care au loc, și pe care ei nu le cunosc, nu au manifestat niciun fel de interes, inclusiv figuri sau persoane care ocupă funcții de demnitate în stat și care ar fi obligate să facă acest lucru. De aceea, eu i-aș ruga pe colegii mei care au responsabilități în aceeași sferă, iar Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării a stabilit acest lucru, să creăm niște platforme în care să comunicăm, ca toată lumea să reușească să urmărească procesele la modul practic, pentru că nu toți sunt direct responsabili de aceste procese.

Urmează să așteptăm noua sesiune parlamentară, să deschidem o platformă de comunicare și de consultări cu Parlamentul, să ne consultăm cu alte instituții, și puteri ale statului, inclusiv cu acele puteri în activitatea cărora nu putem să facem ingerință, puterea judiciară, de exemplu. Pentru că dacă avem un interes național de reintegrarea Republicii Moldova, atunci toți trebuie să participe la aceste interese, nu doar să numească un responsabil în Guvern pe care să-l lase singur, iar atunci când ei nu înțeleg ceva din ce acolo se declară să se folosească din punct de vedere politic pentru atacuri de doi bani.

Noi avem de condus o politică de stat și trebuie să o facem ca oameni de stat nu ca, și comentatori. Eu nu sunt prima dată în acest mandat, în negocieri chiar și atunci când te întâlnești la Moscova sau la Kiev de asemenea nu ești singur, pozițiile nu sunt de capul tău pronunțate, dar sunt elaborate de experți din cadrul instituțiilor statului mai multora autorități, oricine poate avea acces la toate aceste note de informare, și a expertizelor care există la Ministerului de Externe, la Ministerul Apărării, la Serviciul de Informații și Securitate sau la Ministerul de Interne ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Deci, vreţi să spuneţi că nu ați vorbit în nume personal în acel interviu, ci ați formulat o poziție care este a autorităților?

Victor Osipov: „Nu am făcut o improvizație, dar am deschis niște paranteze. Şi am atenționat asupra la câteva aspecte care trebuie să reprezinte preocuparea noastră ca oameni de stat, nu doar un subiect de comentarii și atacuri politice.”

Europa Liberă: Eu v-aș ruga să continuăm să deschidem parantezele și am să Vă rog să ne spuneți părerea Dvs. - acea decizie a Kievului din primăvară dea direcționa traficul mărfurilor neaccizabile - o decizie pe care ați fi vrut să o anticipați, să vă fie comunicată înainte de a fi fost luată - a ajutat sau a încurcat mai mult relația Chișinăului cu Tiraspolul?

Victor Osipov: „Sigur că depinde fiecare de unde privește această chestiune. Transnistrenii se plâng și ei au dreptate să se plângă de faptul că i-a afectat. Evident agenții economici transnistreni acum în urma acestei decizii a Guvernului Ucrainei sunt impuși să facă un drum de ocolire foarte mare, în special pentru unii dintre ei în funcție de localitatea unde își desfășoară activitatea economică pentru a importa mărfurile accizabile pe un punct de frontieră moldo-ucrainene în afara segmentului transnistrean. Sunt costuri suplimentare, cheltuieli ș.a.m.d. poți să îi înțelegi pe businessmenii respectivi.”

Europa Liberă: În schimb, nu există contrabandă pe acolo, prin acele puncte?

Victor Osipov: „Nu m-aș grăbi să spun acum că a dispărut contrabanda în totalitate, haideți să nu absolutizăm. Contrabanda a fost redusă drastic, dar nu doar din acest motiv, pentru că nu se referă doar la bunurile accizabile, contrabanda cuprinde alt nomenclator de marfă nu neapărat accizabile.

S-a introdus în sfârșit un regim de control la frontiera cu Ucraina pe segmentul transnistrean în general. Să pornim de la faptul că înainte de anul 20013-2014 această frontieră era atât de permisivă și transparentă, încât noi nici nu puteam fi siguri că exista un control decât unul formal acolo.”

Europa Liberă: Și chiar Chișinăul nu a știut despre această intenție a Ucrainei, nu s-a discutat ea?

Victor Osipov: „Eu încă o dată am să vă spun că Ucraina este o țară în război și de multe ori deciziile pe care le ia conducerea Ucrainei sunt decizii considerate de ea ca fiind operative, și urgente. Denunțarea Acordurilor militare cu Rusia s-a produs în câteva zile și nici nu toate instituțiile din Ucraina nu au reușit să înțeleagă ce s-a întâmplat. Cele relevante, cele care aveau treabă sau cei care au responsabilități pe domeniul acesta evident că au fost implicate, dar totul s-a produs foarte repede.

Într-adevăr, la Kiev, în ultima perioadă de timp, s-au luat, se iau și probabil se vor lua în continuare hotărâri, și decizii care apar dintr-o anumită necesitate stringentă și se adoptă foarte repede. Deci, nu e o chestiune ieșită din comun acum că este o țară aflată în situație de război. Dar asta nu este cea mai mare problemă. Dacă vorbim despre redirecționarea bunurilor accizabile, alt efect pe care această hotărâre l-a produs este cel că bunurile acestea se importa actualmente prin punctele vamale controlate de serviciile moldovenești și respectiv evidența lor este îmbunătățită. Avem o evidență a acestor bunuri și a beneficiarilor de importuri, ceea ce este bine întotdeauna să ai o evidență a importurilor, și exporturilor.

Dar problema supra cheltuielilor pentru agenții economici din Transnistria rămâne și ea trebuie să fie soluționată. Noi avem de altfel o serie întreagă de soluții, de propuneri pentru a dresa această problemă, pentru a o rezolva. Propuneri care însă ținând cont de faptul că nu controlăm regiunea din punct de vedere condiționat sunt greu de aplicat. Administrația de la Tiraspol le poate bloca cu toate că aceste soluții sunt benefice pentru agenții economici. Deci, noi trebuie să obținem în beneficiul agenților economici din Transnistria o înțelegere cu administrația din Transnistria și nu este un proces simplu, iată de ce eu tot accentuez, și asta contează.

Abordarea autorităților moldovenești trebuie să fie una pozitivă și în beneficiul lor, pentru că noi nu o să putem să reintegrăm această țară dacă oamenii nu-și vor dori acest lucru, și de pe un mal și de pe alt mal, aici nu este vorba despre politicieni, aici este vorba de oameni.”

Europa Liberă: Cu acordurile militare lucrurile sunt mai complicate. Republica Moldova într-un fel este pusă într-o situație să asigure ea într-un fel accesul Rusiei spre militarii săi din Transnistria. Soluția s-a găsit aici, care e abordarea Chișinăului?

Victor Osipov: „Cu negocierile pe marginea chestiunilor care vizează militarii ruși din Republica Moldova și iarăși fac o precizare, pentru că a existat această campanie după interviul pentru „Kommersant” care sunt nuanțele la această problemă. Deci, după denunțarea Acordurilor de către Ucraina au apărut premize pentru ca această problemă să fie artificial amplificată, să se creeze o impresie că lucrurile sunt atât de critice și de grave. Ostașii ruși care sunt acolo cei din grupul operativ din trupe ruse sunt ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, rămășițe ale Armatei a 14-a care trebuie să fie retrase.

Eu consider că ele sunt în proces de retragere care a fost stopat așa cum foarte bine știm cei mai mulți au plecat, cei care au rămas trebuie să plece și ei, și munițiile de asemenea trebuie să fie evacuate sau utilizate, pentru că reprezintă un risc în regiune sau fie că sunt pacificatorii care se află aici în baza Acordului din anul 1992 semnat de conducerea Republicii Moldova, nu de mine de atunci.

Au apărut premize ca această problemă să fie amplificată cu scopul de a pune presiune pe autoritățile moldovenești în căutarea unor soluții. Deci, cu cât mai gravă este problema, cu atât e mai înaltă miza pentru soluții. Ceea ce am vrut eu să transmit este că nu există o problemă atât de gravă și această problemă nu trebuie să fie exagerată. Ea a apărut și ea este pe agenda noastră. Însă în realitate, în practică ea se rezolvă pe alte căi.

Noi cunoaștem și deținem informații despre întreprinderile din Transnistria care deja de multă vreme au primit comenzi pentru a coase echipamente, eu am spus Moldova, pentru că eu când spun Transnistria am în vedere tot Moldova, și poate că asta a creat o confuzie. Sunt întreprinderi care cos uniforme, care fac bocanci, altele care livrează alimente. Deci, dacă cineva încearcă să exagereze problema aprovizionării acestor militari nu este cazul. Respectiv nu este cazul să facă presiuni asupra autorităților moldovenești pentru soluții extraordinare cum ar fi, de exemplu, utilizarea aeroportului militar din Tiraspol pentru navele de transport militare rusești. Dacă cineva nu a înțeles, să întrebe și o să-i explic.

O discuție pe acest subiect la nivel diplomatic a existat, există și va continua să existe. Anul trecut când era alt Guvern pe atunci, Guvernul Leancă s-a făcut un schimb de poziții și s-au pornit consultările pe marginea acestor subiecte, nu acum. A avut loc o întâlnire a experților, inclusiv cu implicarea celor din partea structurilor militare din Rusia și Republica Moldova care să evalueze necesitatea de aprovizionare, ceea de ce are nevoie un soldat care legal sau ilegal se află aici, și trebuie să mănânce, să respire, să bea ș.a.m.d. sau în sens militar, adică echipamente. În fine, rezultatul a fost că după această primă sesiune de consultări ele nu au mai continuat.

Acum după denunțarea Acordurilor de către Ucraina această problemă revine în actualitate și noi trebuie să fim, și informați și era bine dacă știam mai din timp ce intenționează Ucraina tocmai pentru ca să ne pregătim. Deoarece deja exista cereri din partea acelei oficiale pe canale diplomatice din partea Federației Ruse pentru a continua aceste consultări și ele vor fi continuate. Este prematur să anticipăm rezultatele unei negocieri, dar faptul că ele au existat și vor fi continuate este o realitate.”

Europa Liberă: Dar de ce Chișinăul lasă impresia că nu cere foarte ferm retragerea acestor trupe, mai ales că odată cu denunțarea acelor acorduri militare ruso-ucrainene spun unii observatori că s-au creat și premize favorabile ca Rusia chiar să-și retragă trupele?

Victor Osipov: „Retragerea, așa cum am spus și mai sus, rămâne o poziție constantă a autorităților moldovenești și ar fi una dintre cele mai bune soluții pentru ca o problemă de aprovizionare să nu apară. Este o soluție la problema de aprovizionare să retragi trupele, să finalizezi procesul de retragerea trupelor în conformitate cu înțelegerea de la Istanbul din anul 1999 din cadrul reuniunii OSCE și atunci nu va exista în general această problemă.”

Europa Liberă: Faptul că Chișinăul, de exemplu, nu va asigura căi pentru rotația de militari nu ar fi un mijloc de presiune ca Rusia să-şi retragă aceşti militari?

Victor Osipov: „Eu nu știu dacă poți presa. Asta este deja o altă întrebare și de altfel nu este o întrebare către mine. Dacă vreți, este în primul rând o întrebare către conducerea de vârf a statutului în ceea ce privește acțiunile care sunt promovate de către Republica Moldova. Pentru ca aceste deziderate să nu fie doar proclamații pe care noi le repetăm, le trecem dintr-un program de activitate al Guvernului în altul și care rămân inoperabile, neinstrumentate în plan diplomatic de la cel mai înalt nivel, pentru că o asemenea decizie vă asigur, nu pot fi luate de cât la cel mai înalt nivel de conducere a statelor.

Este vorba de chestiuni militare și toți înțelegem ce înseamnă acest lucru, mai ales când unul din partenerii de discuții este Federația Rusă, și mai ales în zilele noastre. Când sunt întrebat ceva referitor la retragerea trupelor, eu în răspuns am întrebat: da știți Dvs. dacă șefii statutului nostru conduc asemenea negocieri sau nu? Facem proclamații. Cred că cei care se consideră experți sau vor să înțeleagă natura problemelor trebuie să le știe.

Trupele de pacificare sau contingentul din cadrul operațiunilor de pacificare sunt o altă chestiune. Dar și aici sunt probleme pe care eu le-am descoperit întrebând dacă avem lista pacificatorilor ruși care se află pe teritoriul Republicii Moldova pentru că asta ar fi normal, deoarece ei îndeplinesc o misiune pe care noi am agreat-o pe teritoriul țării noastre, și răspunsul este nu.”

Europa Liberă: Și nici acum nu avem această listă?

Victor Osipov: „Și nici acum nu avem lista pacificatorilor ruși. Și atunci eu am întrebat partea rusă fiind la Moscova: cum putem să asigurăm, să știm cine pleacă, cine vine dacă noi știm cine este? Au strâns din umeri. Vreau să vă spun și nu știu dacă mulți dintre cei care sunt aici la Chișinău cunosc conținutul acestor discuții care nu au fost deloc ușoare.

Am convenit că va trebui să clarificăm această situație, deoarece lista pacificatorilor militari moldoveni este comunicată părții ruse și vă spun de ce. În conformitate cu Acordurile din anul 1992 partea rusă conduce statul militar major al operațiunii de pacificare și iată în cadrul acestui stat major al operațiunii de pacificare lista militarilor există, deci rușii au, și pe ai lor și pe ai noștri și pe transnistreni în liste, dar noi nu știm care sunt militarii ruși. Și eu nu o să merg mai departe în prezentarea informațiilor, dar avem probleme și mai grave legate de operațiunile de pacificare, disfuncțiile operațiunilor, și multe altele. Atunci am exprimat poziția că Republica Moldova trebuie să primească lista exactă a militarilor ruși care își satisfac serviciul în baza Acordului din anul 1992 în cadrul operațiunilor de pacificare, astfel încât noi să știm cine pleacă și cine vine, și pe cine exact înlocuiește și să nu admitem speculații în acest mecanism de rotație a militarilor.

Atunci când speculații se fac autoritățile care sunt responsabile de securitatea statului intervin și militarii care încearcă să ne păcălească sau să păcălească mecanismul nostru de evidență, și de monitorizare a situației sunt pur și simplu expulzați înapoi în Federația Rusă. Acest lucru, de asemenea, se știe foarte bine. Este o materie foarte complicată, o să menționez încă odată că ea este sensibilă, deoarece este o materie militară. Nu vorbim aici despre schimburi de educatoare la grădinițe, vorbim despre oameni care îndeplinesc alte misiuni și ar trebui să fim mulți mai atenți, mai responsabili, dar să conducem procesele astfel încât să atingem interesele statului nostru.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG