În contactele negociatorilor celor două maluri ale Nistrului se poate observa o timidă, dar vizibilă activizare. S-ar putea trece în sfârşit de la ceea ce vice-premierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov, numea recent „negocieri ritualice” la unele cu efecte concrete? Liliana Barbăroşie relatează.
Întâlnirea de vinerii a reprezentanţilor politici în procesul de reglementare transnistreană, Victor Osipov şi Nina Ştanski, s-a întins ca niciodată pe patru ore, iar declaraţiile de presă ale celor doi de pe final la fel au fost neobişnuit de lungi şi amănunţite.
În ciuda acestor evoluţii, înţelegeri concrete nu s-au anunţat. Nici în problema fermierilor de la Dubăsari, care se plâng de lipsa de acces la terenurile lor agricole urmare a unor reguli noi cerute de Tiraspol. Nici în discuţiile despre condiţiile noi de comerţ care vor interveni după luna decembrie, când exporturile transnistrene în UE vor trebui să se conformeze acordului de asociere şi liber schimb, sau se vor opri.
S-a făcut publică, în schimb, o agendă bogată a unor evenimente ulterioare: întâlniri frecvente la nivel de grupuri de experţi, o rundă de astfel de discuţii urmând să aibă loc chiar marţia viitoare, 25 august, dar şi o nouă întâlnire, în 10 septembrie, a negociatorilor principali, Victor Osipov şi Nina Ştanski.
Legat de subiectul de tratative cel mai important din perspectiva Chişinăului, adică acordul de liber schimb şi de asociere, respins deocamdată de partea transnistreană, Nina Ştanski a avut astăzi un mesaj extrem de tranşant:
„Participarea Transnistriei la acest acord nu este un subiect pe care am vrea să-l discutăm cu Chişinăul. Relaţia noastră cu UE este un subiect separat, care pşrioveşţte în m od exclusiv aceste două părţi: Transnistria şi UE, fără implicarea Chişinăului. Şi noi purtăm astfel de discuţii cu UE.”
Acum, unul din motivele Tiraspolului de a manifesta interes sporit ca aceste contacte totuşi să nu se întrerupă e aparent dorinţa sa de a găsi soluţie pentru o problemă apărută în circulaţia feroviară a mărfurilor, care fusese restabilită în urma unei înţelegeri atinse în 2012, dar care acum s-ar confrunta cu noi obstacole, ridicate, aşa cum afirmă Nina Ştanski, de către Chişinău în cooperare cu Kievul. Situaţia ar afecta puternic cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii, Uzina metalurgică moldovenească şi fabrica de ciment de la Râbniţa:
„Acum, ca să-ţi primească încărcăturile, aceste întreprinderi trebuie să plătească nu doar întreprinderilor feroviare ale Ucrainei şi Transnistriei, ci şi celei de la Chişinău, de care în principiu ele nu au nevoie. Tarifele, drept urmare, se dublează, iar întreprinderile suportă pierderi enorme.”
Pe de altă parte, Victor Osipov a negat că Chişinăul ar încălca o înţelegere atinsă între părţi anterior, sugerând totodată că la Chişinău ar exista anumite îndoieli că, în practică, transporturile feroviare reglementate de protocolul din 2012 ar respecta întocmai procedurile convenite acum trei ani:
„Concluzia mea este că decizia protocolară nu se încalcă. În acelaşi timp, problema există, dar ea are legătură cu modul în care este organizat exportul din Ucraina spre Transnistria, unde există neclarităţi în modul în care aceste vagoane sunt înregistrate: ce fel de regim li se atribuie, regim de export, sau regim intern. Nu trag nici o linie acum, iar săptămâna viitoare discuţiile vor continua.”
Întreprinderea feroviară de la Chişinău a cerut la începutul acestei veri redirecţionarea, din staţia Slobodca în cea din Râbniţa, a tuturor marfarelor ce intră din Ucraina pe teritoriul transnistrean, surse din cadrul întreprinderii afirmând, sub protecţia anonimatului, pentru Europa Liberă că măsura ar fi o încercare de a anihila o „schemă gri” descoperită de EUBAM, prin care o parte din mărfurile transportate feroviar ar ajunge în Transnistria prin contrabandă. Pe de altă parte, într-un amplu articol publicat astăzi de Agenţia Novosti Pridnestrovia, problema este tratată ca fiind rezultatul unei scheme corupţionale în care ar fi implicată fosta şi actuala administraţie a întreprinderii moldoveneşti.
La o şedinţă a Comisiei guvernamentale pentru reintegrare convocată pentru prima dată în ultimii doi ani, şi premierul Valeriu Streleţ, şi negociatorul din partea Chişinăului, Victor Osipov, au optat pentru o resetare, în sensul activizării, a politicilor din domeniul reintegrării.
Din C, LB, REL.
