Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții pe marginea dezbaterii Campaniei „AICI e Europa Liberă” la Șoldănești despre ecologie și deșeuri.

Caravana postului nostru de radio a ajuns ieri, pe traseul campaniei „AICI e Radio „Europa Liberă”, la Şoldăneşti. Locuitorii acestui raion, ca şi cei din altele două, sunt de câţiva ani într-un fel de test-exerciţiu oarecum „istoric” – de a face curat şi a menţine curăţenia, adică de a gestiona în modul cât mai civilizat cu putinţă gunoaiele. Este un proiect, pe bani ai contribuabililor germani, care ar urma să se extindă, dacă totul va merge strună. Merge? Răspunsuri de la colegul nostru Vasile Botnaru, care a moderat în localitatea respectivă o dezbatere la această temă.

Europa Liberă: Aşadar, iată popas la Șoldănești, dezbateri, convorbiri în această localitate împreună cu mai mulţi primari şi alte persoane antrenate în realizarea unui proiect de gestionare a deşeurilor, de dezgunoiere, cum s-ar spune, a numeroase sate. Ai moderat această dezbatere, ați participat la diferite convorbiri cu locuitorii care pare să fi scos, iarăşi, la iveală realitatea că nimic nu e simplu în Republica Moldova, nici chiar strânsul gunoaielor. Înainte de a vedea motivele pentru care până şi măturatul se încetineşte din cauza unor „principii şi valori”, ai putea să ne dai nişte amănunte despre amploarea proiectului rostul proiectului, şi a problemei despre care s-a discutat?

Vasile Botnaru: „Trebuie de precizat că am fost la Șoldănești împreună cu Liliana, deci suntem parteneri egali. Este important acest proiect nu doar prin valoarea în sine a fondurilor. Este un proiect - test în care nemții cei care au dat banii și nu sunt puțini banii pe care i-au dat ei, aproape 30 și ceva milioane de lei dați în euro firește, deci nemții vor sta să se uite dacă moldovenii sunt în stare să-și facă curat în casă, de banii nemților repet. Pentru că noi pretindem că avem o reputație de oameni gospodari care văruim bordurile, dar gunoiul care îl adunăm îl dăm în râpă sau îl dăm în preajma casei, ceea ce este nepermis într-o țară în care vrea să se construiască un fel de spațiu european.

De asta, multă lume se va uita dacă la Șoldănești se va putea face acest lucru în lanț, începând de la adunatul gunoiului în tomberonul de lângă casă și dus la o platformă unde se va selecta, se vor folosi lucrurile utile, reciclabile.

Și e vorba nu doar de Șoldănești, e vorba și de raionul Florești, și o localitate deocamdată din Rezina, adică e un proiect regional câștigat as-propos într-o competiție dintre unsprezece raioane. Administrațiile locale ale raionul Șoldănești, care între timp s-au mai schimbat parțial, au cerut banii ăștia, au depus dosare, au spus: noi facem, „rup cămașa de pe mine” cum se spune, însă acum se pare că cei care au venit la putere au mai multe întrebări și aici apare partea proastă a lucrurilor.

Moldovenii deja s-au obișnuit că acolo unde sunt „bani de pleașcă”, cum se spune la țară, sau de „dârvală”, acolo neapărat cineva se linge pe degete. Justificat sau ne justificat, aceste suspiciuni sunt scoase în față și finanțatorul, neamțul adică se uită iarăși cu suspiciuni. După ce v-am dat banii, după ce s-a tărăgănat foarte mult din varii motive, acum iarăși apar tot felul de suspiciuni și ar fi bine să se treacă mai repede de faza asta să se convingă toată lumea că lucrurile sunt puse la punct, și să miște.

Vă dau un singur exemplu: un teren pe care trebuie să adune deșeurile în faza finală și să se separe, să se vadă ce e de folosit au luat un an de zile aceste proceduri birocratice ca să schimbe destinația acelui teren care oricum nu era agricol/ în acte scria ceva de genul teren agricol industrial, pentru că erau niște platforme betonate pe care oricum nu se făcea o cultivare de agricultură. Dar un an de zile a fost un Ping Pong între diferite instanțe care se fereau să pună semnătura. Nemții care au dat banii se întreabă: dar cât mai durează acest joc de-a birocrația?

Toate lucrurile ies la iveală într-un proiect de acesta și se vede cum se angrenează administrațiile locale, cum colaborează oamenii între ei, în sensul acesta este într-adevăr un proiect pilot. Și după mine ar fi un laborator pentru toată presa să meargă acolo să vadă unde se oprește, cine împinge îndărăt, cine nu pune umărul, pentru că de asta depind foarte multe lucruri, dacă într-adevăr avem șanse să dezgunoiem Moldova.”

Europa Liberă: Există o serie de lucruri care încetinesc proiectul, așa cum am văzut ieri la Șoldănești. Pe care din aceste lucruri le-ați scoate, totuși, în față? Ce vi se pare, care este piedica cea mai importantă?

Vasile Botnaru: „Eu factorii ăștia nu i-aș pune împreună ca toate deșeurile la tomberon, sigur că ele trebuie separate. Și dacă aș începe de la faza colectării gunoaielor - este mintal omului, în special țăranul care zice că el nu produce gunoi, că la o hârtie mai dă foc și că paiele le utilizează pentru murături - asta trebuie combătut. Pentru că orice țăran în ziua de azi cumpăra un chefir ambalat în plastic, cumpără o apă dulce, o bere în pet-uri.

Analiza comparativă atunci când se făcea proiectul arată că diferența dintre un locuitor al Șoldăneștiului considerat orășean și un locuitor al satului nu e mare diferența la cantitatea de gunoi pe care o scoate fiecare din gospodăria sa. Oamenii aceștia trebuie convinși că gunoiul se produce și pentru evacuarea lui, și punerea la cale ei trebuie să plătească într-o formă sau alta, în formă de taxă locală, în formă de impozit sau plată pentru acest serviciu.”

Europa Liberă: Lumea oftează întotdeauna când e vorba de strânsul gunoiului şi a dat cu mătura sau a dus gunoiul unde este indicat cu puţină tragere de inimă la curți mai mari mai cu tragere de inimă, pe aici cu mai puțină tragere de inimă. Dar acum, ce-ar fi mai potrivit din punctul Dvs. de vedere – aplicarea unor măsuri tehnice de disciplinare de către autorități chiar dure uneori sau educarea „cu binişorul”, cum s-ar spune.

Vasile Botnaru: „Eu cred că nu poate fi spus ori aplicarea unor măsuri tehnice de disciplinare sau educarea, cel mai potrivit ar fi aplicarea ambelor măsuri. Pentru că Inspecția ecologică și am văzut exemplu când inspectorul ecologic nu-i cruța nici pe primari, asta trebuie să facă inspecția ecologică să meargă să amendeze, dar să se creeze, și condiții pentru ca omul să nu să se simtă cumva discriminat. Oamenii din sat au adus exemplul, pentru că sunt informați, atunci când raionul Rezina, raionul Soroca, orașul Soroca deversează toate dejecțiile și toate apele uzate în Nistru, și poluează Nistrul într-o veselie, iar țăranul este amendat pentru te miri ce gunoi aruncat, atunci sigur că cineva muncește în vânt.

Toate trebuie făcute în complex și asta este provocarea mare pentru Republica Moldova în general. Moldova nu prea are timp, trebuie să le facă pe toate cu bani puțini, dar pentru asta trebuie să aibă foarte multă minte și minte există, creiere există în Moldova noastră care să gândească, să prioritizeze aceste sarcini, și puținii bani sau mulții bani care îi dau străinii să-i prioritizeze, să-i aranjeze astfel încât să fie făcute lucruri foarte importante. Vedem că demnitarii de stat trebuie să meargă neapărat cu business class în călătorii și acolo sunt bani nu șagă în loc să-i dea pe proiecte din astea foarte utile, și vizibile pentru oamenii care se vor educați și se lasă educați.”

Europa Liberă: Câțiva oameni cu care am vorbit într-un sat din acest raion au adus dovezi, au arătat că plătesc pentru servicii comunale mai mult decât le vine în buzunar ca pensie sau leafă. Problema asta cum e sau cum trebuie să o privim?

Vasile Botnaru: „Singura șansă este ca oamenii să revendice legal drepturile lor. Un om care nu are venituri el este în drept să se ducă la serviciu prima instanță, asistență socială, după aia ierarhic să urce în sus și să demonstreze că nu are bani pentru asta, și statul să-i compenseze într-o formă sau alta, să-i dea nu știu ce bani suplimentari. Dar serviciul de salubritate trebuie să încaseze bani suficienți pentru ca să fie funcțional, să-și plătească salariații, să cumpere utilaje, să proiecteze ș.a.m.d...

Oamenii trebuie obișnuiți, educați juridic să nu recurgă la gen de măsuri cu blocarea străzilor sau să nu plătească pur și simplu un an de zile și după aia să se pomenească în gunoi, și într-un litigiu enorm cu cineva. Asta este o parte ecologizării Republicii Moldova, pentru că oamenii trebuie să știe să acționeze legal, de asta învață toți nepoții posibil la facultățile de drept, pentru ca să aibă cunoștințe elementare juridice și să revendice orice neregulă, orice imposibilități, orice litigii ele să fie în dreptate în albii juridice, și nu haotice și oftări și doar atât.”

Europa Liberă: După această discuție ce îndemnuri ați adresa poate ministerelor care se ocupă pe felii diferite de acest subiect Ministerul Mediului?

Vasile Botnaru: „Este un îndemn din totdeauna. Noi ne-am convins ori de câte ori am vorbit despre activitățile ministeriale că există foarte puțină coordonare la nivel de ministere. Fiecare trage plapuma spre el și durează foarte mult coordonările, și se uită gelos unul la celălalt ca nu cumva să-i revină o felie mai mare unui sau altui minister și dacă nu cumva subordonații de la ministerul din teritoriu sunt din capul lor și acționează din capul lor. Din păcate asta este valabil și nu știu cât timp, dar o să mai fie valabil.”

XS
SM
MD
LG