Linkuri accesibilitate

„Pentru Moldova a însemnat o libertate, de care noi nu ne-am folosit, din păcate...”


Din arhiva foto a organizației „Memorial”

Din arhiva foto a organizației „Memorial”

Douăzeci și patru de ani după puciul eșuat de la Moscova din 1991: „Acel comunism n-o să mai fie, asta-i garantat 100%!”

Astăzi se împlinesc 24 de ani de la puciul eșuat de la Moscova care a dus în ultimă instanță la destrămarea Uniunii Sovietice. Și a permis Chișinăului să proclame pe 27 august 1991, independența Republicii Moldova. Ce a însemnat puciul pentru ruși și moldoveni? O întrebare adresă de Europa Liberă unor trecători în centrul Chișinăului și sociologului Petru Negură:

„Mai bine câştiga puciul. Cu mult mai bine era cu Uniunea Sovietică. S-a destrămat tot, s-a furat tot, s-a distrus tot, oamenii au rămas săraci. Pe mine mă doare inima că s-a distrus aşa ţară puternică, dar noi făceam parte şi eram în componența acestei ţări”.

„Numai să nu-mi amintiţi de Gorbaciov. Să mă scuzaţi, dar a trebuit să-l spânzure cineva, fiindcă ce viață ne-a făcut nouă. Şi acum încă Rusia ne-a mărit şi preturile la lumină şi la gaz. Ce înseamnă asta? Cum să trăieşti cu 1000 de lei pensia? Iată m-am dus acum şi am dat 700 numai că am plătit…; dar eu trebuie încă o lună să trăiesc, îmi trebuia leacuri. Ce fac eu? Acei care fură aceia au. Ş-acum iau de la oameni ca să înlocuiască banii furaţi. Ce înseamnă asta independenţă? Eu, de pildă, aş vrea ca să fim iar cu Rusia”.

„Au vrut să întoarcă înapoi Uniunea Sovietică, adică tot regimul acela înapoi. Se spunea că l-au izolat pe Gorbaciov, la Foros, dar

Pentru Moldova a însemnat o libertate, de care noi nu ne-am folosit, din păcate...

eu cred că el știa despre situație. Economia era de-acum pe burtă şi s-a încercat ceva ca să nu scape toate fostele republici, dar vedeți că nu s-a primit nimic. Pentru Moldova a însemnat o libertate, de care noi nu ne-am folosit, din păcate, fiindcă mintea moldovanului cea de pe urmă, vedeţi că până acum nu putem să găsim drumuşorul nostru. Au făcut un fel de destabilizare că acum nici nu ştim unde ne găsim: nici tu cu Europa, nici tu cu ruşii”.

„E drept că mai bine a fost atunci. Atunci aveam toţi de lucru, acum practic nimeni. Lucram pentru stat şi statul avea. Acum fiecare e independent şi niciunul nu are de lucru, fiecare cum poate”.

„Nu s-a schimbat nimic înspre bine numai înspre rău. Pentru oamenii simpli vedeţi şi singuri că în fiecare an spun că tot mai mult şi mai mult tineret pleacă din ţară”.

„Îmi aduc aminte de cam tot ce-a fost. Pe Gorbaciov l-au arestat, în Crimeea l-au dus, şi bine i-au făcut. Şi Elţin a luat puterea, ş-apoi au hotărât să destrame imperiu care nu trebuia să existe”.

Europa Liberă: Pentru Moldova ce a însemnat?

„A însemnat eliberarea noastră. Ne e greu, dar va fi bine”.

„Moldova este ţara mea şi nu am de gând să plec de aici. Dar înainte aveam în spate o ţară imensă şi asta se simţea. Acum Moldova nu ştie de cine să se lipească, este independentă şi în acelaşi timp vrea să adere la o altă uniune. Elveţia dintotdeauna a fost independentă şi a dus-o bine. Moldova s-a desprins de URSS, nu trebuie să adere la UE, ca să ne dicteze altcineva din nou”.

„Poate că a fost şi bine. Cum spun buneii mei, de o rublă luau o grămadă de pâine şi cumpărau şi cârnaţ cu 2,5. Dar cum a fost atunci n-o să mai fie. Aşa că acel comunism n-o să mai fie, asta-i garantat 100%”.

„Deja acele vremuri au trecut, acum trăim în alte timpuri. Singurul lucru despre care poţi să-ţi aminteşi din acea epocă e că erai tânăr. Este un proces firesc, nu mai poţi reveni în trecut. Eu totuşi cred că, într-o oarecare măsură, e bine că anume astfel au evoluat lucrurile. Eu locuiesc aici din 1975 şi cred că acum se acordă mai multă atenție poporului băștinaș. Şi e un lucru normal. Asta înseamnă şi cultura, şi limba, şi tradiții. Cum n-ai da, acum pentru tineri există mai multe posibilități, să studieze, să călătorească. Ne pare rău pentru acele vremuri, pentru că e vorba de tinerețea noastră, dar nu trebuie să ne întoarcem în trecut.”

De ce deplâng atâția oameni destrămarea Uniunii Sovietice, de ce rămâne Mihail Gorbaciov atât de nepopular în mare parte din fosta Uniune Sovietică? L-am întrebat pe sociologul Petru Negură, unul din membri Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, creată în 2010 de președintele interimar Mihai Ghimpu.

Petru Negură

Petru Negură

Petru Negură: „Există un mare resentiment în sânul populației din fostele republici sovietice, pentru că odată cu căderea Uniunii Sovietice nivelul de trai a scăzut foarte şi foarte mult, la fel şi puterea de cumpărare a populației. Şi dacă ne uităm după toţi indicatorii, lumea nu are de ce să fie entuziasmată faţă de ceea ce s-a întâmplat în 1990-1991, adică destrămarea URSS”.

Europa Liberă: Dar în ce măsură eșecurile guvernărilor de după declararea independenţelor au dus la crearea acestei imagini pozitive despre Uniunea Sovietică?

Petru Negură: „De fapt, e o lectură a posteriori a evenimentelor, faptul că eşecul guvernărilor de după 1991 a republicilor respective independente cumva i s-a atribuit lui Gorbaciov că nu a ştiut să ţină în frâu acest proces de destrămare a URSS şi poate că unii îi atribuie că el a favorizat. Şi undeva ai putea să le dai dreptate acestor oameni care cred în aşa fel.

Pe de altă parte, există terorii că Uniunea Sovietică era deja într-un proces de criză destul de profund şi destul de sistemică, pe care Gorbaciov a încercat să o depășească, prin urmare această destrămare a URSS era, undeva, ireversibilă. Ceea ce a vrut să facă Gorbaciov a fost în fond să salveze URSS de la un sfârșit iminent prin deschiderea spre economia de piață, spre democrație, spre umanizarea sistemului sovietic, prin relaxarea sistemului represiv. De fapt a încercat să facă sistemul acesta viabil şi cumva să-l facă autosustenabil”.

Europa Liberă: Cum se face că imaginile acesta frumoase ale unor oameni care şi-au trăit tinerețea în acel sistem prevalează faţă de vremuri mai dificile, pentru că au existat crize şi în Uniunea Sovietică, au fost deportările, a fost foametea şi au fost multe alte procese mai puţin pozitive?

Petru Negură: „Imaginați-vă că în tinerețe aţi avut nişte probleme de sănătate şi aţi stat la pat. Dar cu excepția episodului respectiv aţi avut totuși o tinerețe fericită. Ce vă veți aminti în ultimă instanță dacă aţi fi bătrân sau pe patul de moarte? Evident că vă veţi aduce aminte de clipele frumoase ale tinereții.

Problema e că mulţi nu-şi aduc aminte de deportări şi de crimele sistemului comunist, pentru că nu le-au trăit efectiv. Cei care au trăit deportările sunt o minoritate. Cei mai mulți îşi aduc aminte de relativa securitate, stabilitate, pe care au resimţit-o unii în ultimele decenii ale URSS, începând cu anii 1960. Lucru adevărat e că ar trebui să-şi aducă aminte de crizele de aprovizionare, care au avut loc periodic, inclusiv cele din perioada perestroika, din perioada Gorbaciov. Cu siguranță şi în republicile baltice, deși ele au avut un curs de dezvoltare mult ascendent, mult mai important decât în Republica Moldova, au existat aşa-zişi perdanți ai tranziției, au existat oameni care au suferit în urma căderii URSS în planul stabilității personale.

În perioada anilor 1990 peste tot în fosta URSS a fost o criză economică de proporții. Ceea ce s-a întâmplat în Ţările Baltice se datorează nu doar faptului că a existat doar o dezvoltare ascendentă mult mai importantă decât în Moldova, dar şi a faptului că în mod oficial ei au dus nişte politici ale memoriei foarte dure faţă de Uniunea Sovietică”

XS
SM
MD
LG