Linkuri accesibilitate

Bundestag-ul german a votat pentru un nou sprijin financiar.


Votul deputaţilor germani nu a fost o surpriză. Aşa cum era de aşteptat, majoritatea parlamentarilor a votat pentru propunerea guvernului de a acorda Greciei un al treilea pachet de ajutor financiar. În pofida acestui vot pozitiv, trebuie remarcat faptul că numărul celor care nu mai sunt de acord cu alte acţiuni de sprijinire este în creştere. 454 de deputaţi au votat cu „da”, 113 s-au opus, iar 18 s-au abţinut.

De remarcat mai este şi faptul că numărul conservatorilor (creştin-democraţi/creştin-sociali-bavarezi) care şi-au manifestat deschis opoziţia faţă de linia guvernului a fost mai mare decît s-a crezut iniţial. Este vorba despre 63 de parlamentari! Unii dintre ei şi-au anunţat înaintea şedinţei extraordinare a Bundestag-ului intenţia de a vota împotriva pachetului de ajutor cu un volum de 84 de miliarde de euro. Atitudinea lor de frondă a fost taxată de susţinătorii liniei lui Angela Merkel drept „devaţionistă”.

Ministrul de finanţe, creştin-democratul Wolfgang Schäuble, a încercat marţi seara, în spatele uşilor închise, să-i convingă pe „devaţionişti” să-şi schimbe părerea. Nici următoarea încercare, cuprinsă în declaraţia guvernamentală pe care a rostit-o miercuri dimineaţă în Parlament, n-a avut succes. Ajutoarele sunt „în interesul Greciei şi în interesul Europei”, a spus Schäuble, care în urmă cu cîteva săptămîni a mai vorbit cu un ton ameninţător despre o eliminare temporară a Atenei din zona euro.

„Desigur, dragi colegi şi colege, că în urma experienţelor făcute în ultimele luni şi în ultimii ani nu există nicio garanţie că acum totul va funcţiona. Deci, îndoieli sunt permise! Ar fi din partea noastră un act iresponsabil dacă nu am sprijini acum şansa pentru un nou început în Grecia, după ce parlamentul grec a decis să aplice marea majoritate a măsurilor de asanare stabilite.”

Apelul lui Schäuble a fost respins de post-comuniştii din Partidul Stîngii care au votat în unanimitate contra pachetului financiar.

Liderul grupului post-comunist a motivat poziţia partidului său prin faptul că ajutorul acordat nu facilitează investiţiile necesare în domenii ca industria navală, turism şi învăţămînt.

Pentru pachetul de ajutor mai trebuie să voteze acum parlamentul olandez. Apoi poate primi Grecia prima tranşă de 26 de miliarde. Pînă joi, Atena însă va trebui să plătească Băncii Centrale Europene datorii care însumează 3,4 miliarde.

Pornind de la declaraţia cancelarei Angela Merkel, care zilele trecute a spus că „problema refugiaţilor ar putea fi o provocare mai mare pentru Uniunea Europeană decît criza din Grecia”, preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat, Volker Kauder, a atras atenţia asupra acestei chestiuni care frămîntă Europe, afirmînd: „Faptul că am găsit o soluţie comună pentru Grecie înseamnă că vom găsi şi pentru această problemă centrală a refugiaţilor o rezolvare”.

XS
SM
MD
LG