Alexandru Ghiliș, artistic plastic român cu origine pe jumătate basarabeană, face un exercițiu de imaginație în Evenimentul zilei: cum ar fi dacă Republica Moldova chiar s-ar uni cu România. Spune din start că nu are cum să-i fie indiferentă această aspirație, la fel cum nu i-ar fi, probabil, cea de refacere a Ungariei Mari, dacă ar fi maghiar. Dar adaugă: „Ambele, doar vise naţionaliste frumoase, cu izbucniri patriotarde, totalmente fără acoperire în noul context geo-politic şi strategic european”.
Autorul acestui articol de opinie, preluat de Evenimentul zilei de la platforma Vocile dreptei, inventariază premisele și consecințele unei eventuale uniri. Ca premise, ar trebui să existe o colaborare perfectă între partidele politice de pe ambele maluri ale Prutului, iar actualii politicieni, parlamentari, guvernanţi și funcţionari superiori ai statului moldovean ar trebui să cedeze de bună voie aproape toate avantajele oferite de demnităţile pe care le ocupă. Pe lângă beneficiul de securizare a frontierei de Est a NATO (România ar avea o lungă graniță cu Ucraina), un mare atu în favoarea reunificării ar fi potenţialul enorm de creştere economică al noului stat.
Alexandru Ghiliș inventariază însă la rece și destule dezavantaje: va crește numărul asistaților social, al românilor care vor emigra economic spre Vestul Europei, va fi nevoie de și mai intensă luptă anticorupție. Ar intra în țară, cu tot cu experiența lor sulfuroasă, și rakeții tradiționali de peste Prut; scena politică s-ar îmbogăți cu un partid comunist puternic, care ar avea substanțială susținere mai ales în zona rurală a Basarabiei; în sfârșit, România ar dobândi o enormă minoritate slavă, care ar sluji numai bine ca pretext Rusiei să-și „apere”, când ți-e lumea mai dragă, etnicii din România. Nu există o concluzie fermă a acestui articol, propus, cum spuneam, doar ca exercițiu de imaginație.
România liberă adună la un loc detaliile referitoare la votul prin corespondență, reclamat periodic și din România, dar mai ales din afară, dinspre asociațiile de români din Diapora. Sunt puse față în față promisiunile făcute de președintele Klaus Iohannis și de partidele politice, după ce la ultimele prezidențiale cozile enorme de la centrele de votare din străintate au stârnit un mare scandal. Andreea Nicolae, autoarea sintezei, spune clar: „Pentru ca un astfel de vot să poată fi folosit la parlamentarele din decembrie 2016 ar trebui ca legea (...) să fie adoptată și promulgată până în noiembrie 2015 (...), fapt ce pare destul de improbabil”. În Parlamentul de la București zac patru proiecte de lege despre votul prin corespondență, dar nu sunt indicii că ar exista și voința politică de a da curs vreunuia dintre ele.
Site-ul Hotnews.ro preia fragmente dintr-un reportaj despre „revoluția hipsterilor” din Kiev. Textul a apărut inițial pe platforma Politico.eu. Reporterul independent constată că mișcarea tinerilor ucraineni, născută în zilele protestelor de pe Maidan, a schimbat deja fața Kievului, care începe să semene cu Berlinul - cel de Est măcar: se circulă mult cu bicicleta, noile baruri au rastele pentru biciclete, tinerele educate se deplasează cu skateboard-ul. Schimbările au iradiat din ”târgul de vechituri”, pe care o tânără întreprinzătoare l-a transformat, imediat după calmarea ostilităților din euromaidan, într-un centru animat, pe modelul Amsterdam-ului.
