O avalanșă de schimbări de cadre a anunțat ieri guvernul - inclusiv oameni mutați din fruntea unei agenții sau companii de stat la conducerea alteia. Ce se ascunde în spatele acestei „migrații a șefilor”.
Rocadele de cadre din guvernul Streleţ au surprins neplăcut de la bun început. Pentru observatori a fost greu să înţeleagă, bunăoară, uşurinţa cu care ministrul sănătăţii şi cel al protecţiei sociale au fost pur şi simplu schimbaţi cu locurile, numai pentru faptul că aşa şi-au redistribuit între ele portofoliile ministeriale partidele. Mutările cele mai recente, însă, soldate cu „catapultarea” unui şef de gară auto, bunăoară, în fruntea unei agenţii ce răspunde de siguranţa medicamentelor, sau a şefului unei agenţii ce se ocupă cu siguranţa alimentelor în fruntea instituţiei responsabile de dezvoltarea turismului, sau a unui şef de companie aeriană, cu prestaţie reprobabilă, în fruntea autorităţii aeronautice au stârnit nedumeriri şi mai mai mari.
Un jurnalist, Dorin Scobioală, scria pe o reţea de socializare: „Ați urmărit comedia cu remanierile guvernamentale? Oameni din aceeași cohortă, mutați cu locurile între ei, indivizi care ar fi meritat condamnați pentru ce au făcut în vechile lor funcții sunt numiți să administreze alte domenii. Pe principiul „«la vremuri noi - tot cu noi», nu mai scăpăm de aceleași mutre de hoți, de corupți și de incompetenți.”
Ion Chişlea, un alt jurnalist, comenta şi el: „Până la urmă, faptele care contează cu adevărat sunt exact acele despre care vorbea Maia Sandu, şi mai recent Thorbjorn Jagland: curatarea sistemului de persoane ce promoveaza interesele oligarhilor si punerea lui in slujba statului şi a cetatenilor. Pana atunci însa toată determinarea premierului nu poate decat sa provoace un zambet ironic.”
Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei sfătuia recent guvernul de la Chişinăuâ, într-un material publicistic despre corupţia din Moldova apărut în „New York Times” şi care a stârnit discuţii aprinse în societatea moldovenească, să înceapă imediat epurarea oficialilor corupți din instituțiile publice. Felul cum îşi schimbă cadrele guvernul Streleţ lasă impresia unei acţiuni exact „inverse” decât cea aşteptată la Strasbourg, Bruxelles sau Washington.
„Maleca, de la Air Moldova, la Autoritatea Aeronautică Civilă. Cine scria că a plecat de la Air pentru că se simțea cu musca pe căciulă? Ipocrizie”, comentează un blogger, Eugen Luchianiuc.
„În această țară sunt doar o mână de persoane super-competente, care pot duce greul guvernării, de aia sunt mutați dintr-un loc în altul - ce să-i faci dacă alții nu-s!!!!!!. Concursuri, CV-uri, abilități, studii relevante, background - astea-s bla-bla-bla. Fuuuuuuuuu,” scria ironic un alt internaut.
De fapt, o tendinţă observată ar fi şi cea că în funcţii de stat sunt aduşi mulţi manageri de întreprinderi de stat, nu neapărat cu performanţe notabile. Pentru unii observatori, acesta ar fi un semn că oamenii de bună reputaţie refuză să se compromită întrând în acest guvern, pe locul lor fiind luaţi cei care fac parte din schemele oligarhice concrescute cu puterea. În afară de şeful de autogară, ajuns în fruntea Agenţiei medicamentului, este numit şi cazul lui Vitalie Iurcu, ajuns vice ministru la economie după o prestaţie, adesea criticată, în fruntea Moldtelecom-ului, monopolistul de stat din telecomunicaţii.
Pe de altă parte, avansarea lui Iurcu de la Moldtelecom la ministerul economiei, aceasta fiind o numire a PD-ului, ar putea însemna, admit economiştii, şi o foarte probabilă vindere a acestei întreprinderi în timpul apropiat. Mai ales că, aşa cum a afirmat nu demult un expert financiar de la Chişinău, Sveatoslav Mihalache de la Financial Brains, autorităţile ar fi în căutarea unui cumpărător pentru întreprinderea care, brusc, a început să înregistreze indici economici tot mai proşti, încă din anul 2012. Iată declaraţia acestuia făcută în cadrul unei emisiuni televizate de acum câteva săptămâni:
„În legătură cu Moldtelecom, încă în anul 2012 o persoană din Rothschild Bank (instituţie bancară investiţională londoneză) mi-a comunicat că dosarul Moldtelecom a ajuns pe masa patronilor de la această bancă. Este o bancă investiţională care se ocupă de cumpărarea unor active neprofitabile şi vinderea lor mai departe. Cine ştie? Poate se pregăteşte privatizarea Moldtelecomului.”
Într-un interviu oferit „Ziarului de Gardă” pe fanal de mandat, ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman, a sugerat autorităților de la Chişinău să depolitizeze în primul rând Banca Națională, Procuratura Generală și Agenția pentru Siguranța Alimentelor. Ingrid Tersman spune că depolitizarea acestor instituţii ar fi un semnal pentru donatorii externi că pot veni să ofere susținere. De fapt, din cele trei instituţii numite de diplomatul suedez, două, controlate de PD, nu sunt atinse deocamdată, sub pretextul inamovabilităţii mandatelor şefilor lor, iar cea de-a treia, este vorba despre Agenţia siguranţei alimentelor, a fost când sub controlul PD, când sub controlul PLDM, acum fiind în aşteptarea unui şef numit de PLDM, arată surse apropiate partidelor sub protecţia anonimatului.
