Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „Partenerii noștri renunță la retorica diplomatică și scot în evidență public chestiunile care îngrijorează”


Interviul dimineții cu fostul adjunct al ministrului de externe, moderator de politici în domeniul integrării europene la IPRE.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a publicat în The New York Times un articol cu constatări, critici, imperative şi apeluri fără precedent pentru Republica Moldova. Republica Moldova este un stat capturat care trebuie returnat cetăţenilor, a spus între altele înaltul demnitar european.

Despre motivele şi, eventual, urmările luării de atitudine ale dlui Jagland într-o convorbire cu Iulian Groza, moderator de politici în domeniul integrării europene la Institutul de Politici și Reforme Europene.

Europa Liberă: Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, spune într-un articol lucruri despre Republica Moldova cunoscute pe de rost aproape s-ar putea spune deja de cetăţenii ei: că este un stat capturat, cufundat în corupţie, că judecătorii corupți și extrem de influinți au confiscat justiţia, că presa este concentrată în mâinile unor indivizi de un cinism deosebit. În primul rând, dle Groza, când un demnitar european de asemenea rang face, lăsând la o parte eleganţa diplomatică, aprecierile pe care le-a făcut, ce trebuie să se înţeleagă, inclusiv aici la Chișinău?

Iulian Groza: „Sigur că este un semnal important politic. Trebuie să recunosc că cel mai probabil autoritățile de la Chișinău au primit acest mesaj cu o anumită doză de surprindere. Nu este o practică obișnuită ca un oficial de asemenea rang european să dedice atenție unei țări membre a Consiliului Europei cum e Republica Moldova, mai ales făcând niște apreciere nu tocmai fericite. Iar pentru autoritățile de la Chișinău cu siguranță ceea ce s-a menționat în articolul dlui Jagland a fost un duș rece.”

Europa Liberă: Şi un cartonaș galben poate?

Iulian Groza: „Probabil. Pe de altă parte, Guvernul instalat recent ar primi acest semnal probabil ca pe un fel de avertizare de a atrage atenția asupra acelor lucruri care contează în cazul dacă Republica Moldova dorește să recapete încrederea partenerilor de dezvoltare și în primul rând a cetățenilor.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să înţeleagă Guvernul, guvernanţii general vorbind, din modul în care s-au pus accentele de către Thorbjorn Jagland?

Iulian Groza: „Este sigur că guvernanții au înțeles foarte bine mesajele transmise de Secretarul general al Consiliului Europei. Tocmai de aceea nu s-au prea avântat în a comenta sau a da aprecieri acestor remarci. Pe de altă parte, am auzit că Guvernul încearcă să ajusteze aceste derapaje menționate, inclusiv de către dl Jagland, când vorbim despre agenda de reforme prin anumite acțiuni. Una dintre ele ar fi fost ajustarea planului de acțiuni de implementare a Acordului de Asocieri, fiind constat o situație nefericită că în ultima perioadă, din păcate, Republica Moldova a trenat la capitolul reformelor și la realizarea acelor angajamente pe care noi ni le-am asumat odată semnând acest Acord de Asociere.

Dar pe de altă parte, nu sunt sigur că o ajustare cosmetică a planului de acțiuni prin amânarea anumitor termeni de implementare, sau poate rectificarea anumitor măsuri, ar contribui real la acele obiective care, de fapt, trebuie să genereze o anumită schimbare în Republica Moldova. Cu siguranță este nevoie de mult mai mult.”

Europa Liberă: Secretarul general al instituţiei europene care se identifică practic cu cele mai înalte standarde de democraţie vorbeşte despre un „stat capturat” despre pericolul „oligarhilor”. Doar retorică, dle Groza, abrupt critică, sau şi posibilitatea unor acţiuni din partea europenelor faţă de cei care au „terfelit” şi asasinat – scuzaţi termenul - ideea de integrare europeană?

Iulian Groza: „Aprecierile dlui Jagland în acest articol sunt destul de echilibrate. Vin pe de o parte ca un fel de constatare a situației cu care se confruntă de fapt Republica Moldova la momentul actual. Într-un fel, pornind de la ideea că Moldova ar fi fost o poveste de succes, la începutul acestui articol și la sfârșit se încheie cu ideea statului capturat, o noțiune care a apărut mai recent în colocviul din Republica Moldova.

Pe de altă parte, atrage atenția asupra acelor lucruri care real trebuie să genereze schimbare în atitudine, atunci când vorbim despre reforme și, sigur că, se menționează aceleași chestiuni importante legate de situația financiar bancară, modul în care trenează acest proces. Respectiv, Guvernul trebuie să atragă o atenție deosebită investigării cauzelor fraudei, nici nu Guvernul, dar mai mult instituțiile de drept și cele competente cum este Banca Națională și Procuratura Generală, și Centrul Național Anticorupție care trebuie să investigheze și să identifice vinovații, și să recupereze mijloacele financiare în buget.

Oricum suntem deja preveniți de Guvern că acel deficit bugetar de un miliard și ceva va fi reflectat în bugetul revizuit. Este o situație destul de nefericită, iar cetățenii Republicii Moldova urmează să simtă pe propriul buzunar această schimbare.

O altă chestiune pe care o menționează și dl Jagland, care iarăși nu este o noutate pentru Republica Moldova, este necesitatea unui trend diferit atunci când vorbim despre lupta cu corupția la cel mai înalt nivel și implicarea politicului în sistemul de afaceri financiar-bancar. Acest lucru trebuie să fie remediat, fiindcă altfel Republica Moldova, din păcate, nu va reuși să obțină nu numai încrederea din partea partenerilor de dezvoltare, dar, și mai important, suportul financiar de care atâta avem nevoie. Sigur că vorbesc despre importanța negocierilor care vor avea loc în luna septembrie cu Fondul Monetar Internațional.”

Europa Liberă: O precizare. Din punctul Dvs. de vedere, această opinie este una personală a dlui Thorbjorn Jagland, ori o „abordare colectivă” ce vine dinspre Strasbourg, Bruxelles, cancelariile europene și cele de peste ocean chiar?

Iulian Groza: „De fapt, este opinia dlui Jagland, dar din punct de vedere politic, diplomatic este un mesaj destul de important care a fost transmis. Eu nu știu, nu am întâlnit până acum o astfel de practică.

Asta înseamnă că partenerii noștri înțeleg foarte bine că Moldova este într-o situație foarte complicată și retorica diplomatică în cadrul întâlnirilor oficiale nu mai ajută, de aceea se apelează la o altă tactică de a scoate în evidență publică acele chestiuni care îngrijorează partenerii. Și după situația dată, atunci când nu numai cetățenii înțeleg și văd care sunt realitățile, și cu ce trebuie să se ocupe Guvernul.

Guvernul, la fel foarte clar, înțelege că și partenerii știu foarte bine ce trebuie să facă Guvernul pentru a schimba lucrurile. Deci, într-un fel, dacă puteți să interpretați acest mesaj ca fiind o mână întinsă, sau un prim pas din partea partenerilor de dezvoltare pentru ca autoritățile de la Chișinău să înțeleagă care ar fi acele condiții pentru a redobândi încrederea necesară și suportul din partea partenerilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Consiliul Europei, dle Groza, nu are bani, de exemplu, ca să vorbim aproape meschin, iar în acest caz de ce nişte cinici, inclusiv cei care poate guvernează la Chişinău, ar fi impresionaţi de verva critică a lui Jagland, dacă se pare că până acum nici vânt rece nu i-a ajuns?

Iulian Groza: „Este un caz mai special de a apela la un astfel de canal de comunicare. Dar dincolo de acest lucru, iarăși vă spun că parcă se creează impresia că – haideți să începem de la zero. Vă spunem exact care sunt problemele, dacă nu le cunoașteți. Iar voi urmează să demonstrați că înțelegeți corect ce trebuie să faceți și când vin rezultatele, atunci reluăm discuțiile despre povestea de succes, dar mai degrabă despre schimbările reale care trebuie să aibă loc în Republica Moldova. Asta este o chestiune.

Şi al doilea lucru: iarăși vreau să vă aduc aminte că în anul 2013 într-o înțelegere comună cu Bruxelles, cu Uniunea Europeană, care este practic principalul donator pentru reformele din Republica Moldova la capitolul implementări acelor angajamente din cadrul Acordului de Asociere și Consiliul Europei, a fost elaborat un plan de acțiuni pentru susținerea reformelor în Republica Moldova pentru perioada 2013-2016. Sigur că nu este o panacee elaborarea planurilor. Că noi suntem campioni la acest capitol. Dar poate fi o agenda foarte bună la care guvernul poate să revină, să vadă care sunt acele priorități care ar putea genera suportul.

Cum ați menționat și Dvs., Consiliul Europei este mai puțin donator, dar Consiliul Europei este un bun „pool de expertiză” care poate ajuta Republica Moldova. În acest sens, nu ne rămâne decât să urmărim modul în care Guvernul pune în aplicare acele angajamente și acțiuni care trebuie să genereze schimbarea și să așteptăm ocazia lunii septembrie, probabil, când va fi primul moment de a măsura temperatura în această relație a Republicii Moldova cu partenerii care real vor să readucă Republica Moldova la normal și să o readucă în procesul de integrare europeană.”

Europa Liberă: Personal așteptați schimbări semnificative după această intervenție a Secretarului general sau degeaba „s-a băgat fitilul în mămăligă”?

Iulian Groza: „Eu cred că noi toți trebuie nu doar să așteptăm, dar să continuăm să punem presiune pozitivă pe autorități, pe politicieni, pe Guvern ca să genereze schimbarea. Altfel, degeaba partenerii încearcă să intervină aici de o manieră așa mai categorică, fiindcă altfel acea noțiunea de „stat capturat” la care s-a referit și dl Jagland ar putea să fie stigma plasată foarte bine pe imaginea Republicii Moldova. Asta este exact ceea ce nu ne dorim, fiindcă Republica Moldova fără susținerea partenerilor de dezvoltare, fără acest sprijin, inclusiv financiar, nu are șanse să continue procesul de modernizare și dezvoltare.”

XS
SM
MD
LG