Linkuri accesibilitate

Un interviu al ambasadorului Suediei în R. Moldova (Ziarul de Gardă).

Două comentarii din „Ziarul Naţional” sub semnătură lui Victor Ciobanu şi Petru Bogatu se ocupă de articolul semnat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, și publicat la 10 august în „The New York Times” (o sinteză în limba română redactată de Radio Europa Liberă vezi aici ). După apariția acestui articol, noțiunea „statul capturat de oligarhi” a devenit un fapt recunoscut de toți, inclusiv la nivel internațional, constată Victor Ciobanu. După părerea sa, istoria de succes a Republicii Moldova a luat sfârșit într-un mod rușinos, acum a venit timpul să se dărâme captivitatea. Concluzia celuilalt autor de la Ziarul National, Petru Bogatu, e că acest „demers foarte acid” vine să demonstreze că Occidentul pune o presiune fără precedent pe autorităţile de la Chişinău pentru a le determina să se dezmeticească. Potrivit lui Bogatu, Republica Moldova a ajuns pe linia întâi a noului război rece care s-a declanşat deja; UE şi SUA, în virtutea mai multor motive obiective, nu au cum să cedeze acest aliniament în faţa ofensivei ruse şi îl vor apăra, cu sau fără actualii conducători de la Chişinău.

Agenția rusă RIA Novosti i-a solicitat vicespicherului Dumei de Sat de la Moscova, Nicolai Levicev, deputat din partea Partidului „Spravedlivaya Rossia”, opinia despre aceiaşi scrisoare. Acesta crede că afirmațiile lui Thorbjorn Jagland, secretar general al Consiliului Europei, din „The New York Times” nu sunt o manifestare a grijii pentru populația din Republica Moldova, ci „un cartonaș galben” arătat elitei politice moldovenești. În opinia lui Levicev, nemulțumirea lui Thorbjorn Jagland față de autoritățile moldovenești ar fi fost generată de faptul că “nu a făcut suficient de mult pentru integrarea euroatlantică a țării” și pentru că “refuză să rupă definitiv relațiile cu Federația Rusă”.

Primul ambasador suedez în Republica Moldova, Ingrid Tersman, care își încheie mandatul la Chișinău, susține într-un interviu acordat „Ziarului de Gardă” şi publicat în ediţia print a acestuia că autoritățile trebuie să depolitizeze în primul rând Banca Națională, Procuratura Generală și Agenția pentru Siguranța Alimentelor. Ingrid Tersman spune că depolitizarea acestor instituţii ar fi un semnal pentru donatorii externi că pot veni să ofere susținere. Diplomata și-a exprimat regretul pentru faptul că, în ultimii ani, în R. Moldova a fost „foarte multă instabilitate politică, care a avut un efect negativ asupra dezvoltării societății” și că „(…) aceste efecte au fost amplificate de un nivel foarte înalt de corupție (…)”.

Ingrid Tersman observă că, pe durata mandatului de ambasador la Chișinău, în Republica Moldova s-au schimbat șase Guverne, trei președinți de stat, au avut loc mai multe alegeri la nivel național și local, dar și referendumuri. „Moldova a făcut câțiva pași înainte și acum e nevoie să facă rapid următorii pași”. „Nu poți să începi să modernizezi un stat, să începi a combate corupția și să te oprești”, a remarcat ambasadoarea suedeză.

Ion Mischevca de la „Adevărul” trage câteva concluzii în contextual vacanței din Cehia a liderului socialist Igor Dodon, care, după cum amintește autorul, a cerut denunţarea Acordului de Asociere RM-UE. Odihna în Occident a liderului socialist ar arăta, crede autorul, că declaraţiile belicoase şi aluziile răutăcioase la adresa UE nu sunt decât nişte mesaje populiste pentru acea parte a societăţii care este în continuare pauperizată, dezinformată şi rusificată. Faptul că Dodon calcă pe urmele lui Voronin, un vechi şi cândva fidel client al staţiunilor balneare de la Karlovy-Vary, confirmă supoziţia, scrie Mischevca, că PSRM reprezintă doar o copie palidă a Partidului Comuniştilor.

Jurnalista Cornelia Cozonac vorbeşte pe portalul ANTICORUPȚIE despre „o stare de îngrijorare la limită cu panica” generată de anunţul despre lichidarea celor trei bănci devalizate – „BEM”, „Banca Socială” și „Unibank”. Expertul Adrian Lupușor de la Centrul Expert Grup, citat în analiză, susține că la moment nu ar trebui să existe motive pentru panică, deoarece sistemul bancar nu este unul falimentar. Pe de altă parte, jurnalistul economic Ion Preașcă este de părere că agitația legată de lichidarea băncilor fraudate va influența cursul leului, iar, întrucât procesul de lichidare este unul de durată, o parte din depunerile băneşti ale cetățenilor se vor devaloriza. Ex-premierul Ion Sturza a comentat, printre altele, pentru ANTICORUPȚIE, că „se poate recupera foarte puțin din sumele mai mari decât fondul de garantare.”

XS
SM
MD
LG