Linkuri accesibilitate

Premierul Streleţ idealizează prețul curentului electric din România


„Să nu lăsăm realitatea să ne strice povestea” și „Vrabia mălai visează”.

Premierul Valeriu Streleț a spus în primele sale interviuri după învestire că prioritatea noului guvern și a sa personală este să ”pună în practică toate strategiile de interconectare” a rețelelor electrice moldovene la cele românești, pentru că în România energia este ieftină și se va putea importa la prețuri mai mici. Streleț a spus că un KWh costă în România, la producător, ”sub 3 eurocenți”, adică mult mai puțin decât la centrala de la Cuciurgan, de unde se importă actualmente. Dar afirmația premierului este inexactă. Echipa Politigrafului ajunge la concluzia că Valeriu Streleț gândește în direcția corectă, pledând pentru conectarea la sistemul energetic românesc: diversificarea surselor oferă putere de negociere mai mare Republicii Moldova și o ajută să diminueze dependența de livrările din est. Însă premierul aduce argumente greșite despre costul energiei românești și creează așteptări nejustificate din partea consumatorilor moldoveni. Testul cu Politigraful îi plasează afirmațiile între indicațiile ”Să nu lăsăm realitatea să ne strice povestea” și ”Vrabia mălai visează”. Sunteți de acord cu această concluzie? Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.

Valeriu Streleț a vorbit despre prețul mic al energiei electrice pe piața românească într-un interviu cu ediția online a publicației Adevărul, precum și într-o emisiune a postului Publika TV pe 31 iulie, chiar în ziua în care au intrat în vigoare tarifele majorate în Republica Moldova.

”Costurile estimative le cunoaștem, etapele de implementare nu sunt atât de lungi ca durată, este necesară doar o voință politică pronunțată clar și acțiuni prompte, pentru a scăpa de această dependență, pentru că altfel o să ne sugrume”, a spus Streleț la Publika TV, referindu-se la interconectarea cu rețelele românești. ”Noi nu putem plăti prin niște scheme frauduloase 6,8 cenți pentru un KWh, pe când costul energiei în rețelele statului vecin e sub 3 eurocenți, de la producător”, a spus primul ministru în acest prim interviu de la învestitură. ”Știm foarte bine care este rolul acestor tarife, care influențează nu doar veniturile populației dar într-o extrem de mare măsură – industria. Totul se produce cu energie și asta intră în costuri, asta înseamnă competitivitate mult mai joasă a mărfurilor noastre, capacități de export limitate. De aceea, vom ataca cu multă insistență această problemă și vrem să o punem în practică”, a promis premierul Streleț.

Primul ministru a amestecat prețul energiei electrice ”la producător” în România cu tariful plătit de populație și industrie. Dar acestea sunt foarte diferite.

În privința prețului ”la producător”, Valeriu Streleț nu a explicat pe ce surse se bazează afirmația că în România este ”sub 3 eurocenți” per KWh. Tranzacțiile cu energie electrică în România sunt înregistrate de ”Operatorului pieței de energie electrică și de gaze naturale”, OPCOM, iar datele acestuia arată altceva. Chiar în ziua în care vorbea primul ministru, prețul mediul al așa numitei ”piețe pentru ziua următoare” a fost de 175,04 lei per MWh. Convertit în euro la cursul de schimb al zilei relevante, aceasta înseamnă 3,97 eurocenți per KWh, sau cu cel puțin 32% mai mult decât a afirmat Valeriu Streleț.

Este adevărat că, așa cum arată datele OPCOM, prețul energiei electrice a coborât sub 3 eurocenți în lunile aprilie și mai. Dar a urcat din nou în iunie, când prețul mediu a fost de 32,92 de euro per MWh, adică 3,292 de eurocenți per KWh. Prețul mediu din ultimii doi ani a fost și el peste cel indicat de premierul Streleț, anume de 34,66 euro per MWh în 2014 și 35,34 în 2013.

Dar prețul la producător nu este același lucru cu tariful plătit de consumator, deși premierul Streleț le-a amalgamat în declarația de la Publika TV.

Între prețul la producător și tariful plătit de consumator există o mare diferență. Tariful include multe adaosuri, inclusiv cheltuielile de transport și distribuție, taxe pentru energie, taxa pe valoare adăugată, unde e cazul și altele.

Potrivit datelor Comisiei Europene pentru primul trimestru al anului 2015, tariful pentru consumatorii casnici în România a fost de 13,17 eurocenți/1KWh, adică de aproape 4 ori mai mult decât prețul la producător. Pentru consumatorii industriali, a fost de 8,96 eurocenți/1KWh, dar acest tarif nu include taxele (vezi figurile 33 și 34 la linkul de mai sus).

Pentru comparație, actualul tarif pentru populație în Republica Moldova chiar și după majorare este mai mic: 10,5 eurocenți în zonele acoperite de Gas Natural Fenosa; 10,9 eurocenți în cele acoperite de RED Nord; 11,3 eurocenți în zonele acoperite de RED Nord Vest.

Chiar dacă importatorii moldoveni ar găsi pe piața românească energie electrică la producător sub 3 eurocenți/1KWh, nu este limpede cât de mare poate ajunge tariful final pentru consumatorii moldoveni. Dar este limpede că un asemenea tariful ar trebui să includă și recuperarea cheltuielilor pentru construcția unui sistem viabil de interconexiune între cele două sisteme energetice.

”Astăzi, chiar dacă România ne-ar da pe gratis energia electrică, nu avem condiţii tehnice pentru a o importa, pentru că sistemele noastre energetice funcționează în regimuri diferite”, spune Vladimir Berzan, vice-directorul pentru ştiinţă al Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. ”Cele trei linii electrice de 110 kV existente, care asigură interconexiunea cu sistemul energetic românesc, au o capacitate mică şi ar necesita crearea unor insule energetice în Republica Moldova, pentru a se putea asigura importul. Chiar și așa, volumul de energie ce ar putea intra din România ar asigura numai 15-20% din consumul moldovean”, spune savantul.

Primul ministru Streleț n-a precizat pentru ce fel de soluție tehnică de interconectare optează el, spunând în interviul publicat de Adevărul că a cerut toate informațiile, că le examinează și că guvernul va avea în curând un plan de acțiuni concret.

Vladimir Berzan citează un studiu realizat în martie anul acesta de experți ai Băncii Mondiale, care au ajuns la concluzia că soluția optimă este un regim asincronic de import a energiei electrice din România în Republica Moldova, cu două linii de 330 de kV și două stații back to back, care mai trebuie construite. Studiul citat de Berzan estimează în acest caz tariful la 15-15,5 cenți americani per KWh (aproximativ 13,71 eurocenți), incluzând recuperarea investițiilor, pe o perioadă de 15-20 de ani. În mod surprinzător, este un tarif foarte apropiat se tariful mediu de astăzi pentru consumatorii casnici din România.

Revenind la prețul la producător al energiei electrice pe piața românească, acesta a scăzut într-adevăr în ultimii ani, când România și-a sporit spectaculos capacitățile de producere eoliene. Energia electrică produsă de vânt a ajuns să constituie la un moment dat aproximativ 20% din ofertă în România, iar pe piață a apărut un surplus.

Dar specificul centralelor eoliene este că ele generează energie atunci când bate vântul și nu generează atunci când vântul nu bate. Curentul electric nu poate fi stocat în cantitate mare. Așa încât oferta pe piață oscilează enorm în funcție de condițiile climaterice, dacă bate vântul sau nu. Respectiv, oscilează și prețurile. Pentru a amortiza oscilațiile, este nevoie de alte surse care să suplinească deficitul, când apare. Dar construcția unor centrale termice noi este costisitoare. În afară de aceasta, construcția centralelor eoliene a fost încurajată și subvenționată masiv în România. Dar acum guvernul este nevoit să tempereze avântul, descurajând investiții noi și face deja pași în această direcție. Prin urmare, se anticipează că prețul energiei electrice la producător pe piața românească poate reîncepe o creștere stabilă.

Fără îndoială, interconectarea cu rețelele românești, implicit cele europene, este justificată, inclusiv sub aspect economic, cel care ne interesează în acest articol. Ar însemna diversificarea surselor pentru a scăpa de dependență din est, care ”o să ne sugrume”, vorba premierului Valeriu Streleț. Mai multe surse oferă putere de negociere mai mare pentru cumpărător, care se poate traduce în prețuri mai mici. Însă Republica Moldova are nevoie mai întâi de construcția sistemului de interconectare, care implică investiții și timp.

Prin urmare, echipa Politigrafului ajunge la concluzia că premierul Valeriu Streleț gândește în direcția corectă, dar aduce argumente greșite și creează așteptări nejustificate din partea consumatorilor moldoveni. Afirmația despre 3 eurocenți per KWh pe piața românească nu are la bază informații publice relevante și idealizează costul energiei în România. Când Republica Moldova va avea posibilități tehnice să importe din România (dacă le va avea în mandatul guvernului Streleț) s-ar putea să găsească pe piața de acolo o realitate diferită. Dacă actualele tarifele pentru consumator în România pot fi un indiciu, atunci nici cele din Republica Moldova nu vor fi mai mici. Testul cu Politigraful plasează afirmațiile lui Valeriu Streleț între indicațiile ”Să nu lăsăm realitatea să ne strice povestea” și ”Vrabia mălai visează”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG