Linkuri accesibilitate

Atacul armat împotriva Consulatului american de la Istanbul


Răniți evacuați după atac

Răniți evacuați după atac

Statele Unite vor ca PKK să-și oprească atacurile împotriva autorităților turce, iar acestea să răspundă „cu măsură”.

Consultatul Statelor Unite din Istanbul a devenit luni ținta unui atac armat, iar în alte locuri cel puțin opt oameni au murit într-un val de atacuri asupra forțelor de securitate.

Atacurile din Turcia au loc la câteva săptămâni după ce autoritățile de la Ankara au lansat simultan ofensive împotriva grupării Statul Islamic, a separatiștilor kurzi și a militanților de extremă-stângă.

Turcia, membră în NATO, s-a aflat în stare de alertă maximă începând de luna trecută, când a început așa-numitul „război sincronizat” împotriva terorismului – lovind țintele Statului Islamic în Siria și ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în nordul Irakului. În același timp, forțele turcești au arestat în interiorul țării sute de persoane suspectate de legături cu extremiștii.

Reuters a relatat că atacul de astăzi asupra Consulatului american din Istanbul a fost efectuat de două femei, dintre care una a fost rănită și capturată. Guvernatorul metropolei turce a mai informat că într-un atac petrecut tot luni la o stație de poliție din Istanbul au fost uciși trei atentatori și un polițist. Alte incidente violente s-au produs astăzi în sud-estul țării, la granițele cu Siria și Irakul.

Potrivit AFP autoritățile au pus atentatul de la Consulat pe seama unei mișcări marxiste scoase în afara legii, iar cel de la secția de poliție –pe seama separatiștilor kurzi. AFP scrie că Ankara consideră că aceste două forțe și-ar coordona ocazional acțiunile.

Autoritățile turce spun că motivul ofensivei lor cu ținte multiple din ultimele săptămâni ar fi recrudescența extremismului.

Dar o parte a opoziției politice insistă că guvernul și-ar inventa inamici, mai ales în chestiunea kurdă.

Vorbind duminică la un miting la Istanbul, liderul principalului partid pro-kurd de opoziție, Selahattin Demirtas, a spus că „toată nebunia” care are loc astăzi în Turcia a fost dezlănțuită de partidul de guvernământ fidel președintelui Tayyip Erdogan. Demirtas a spus că liderii PKK ar fi fost gata să discute cu guvernul, dar acesta a insistat să pornească la război, indiferent de costurile sale.

Ciocnirile dintre militanții kurzi și forțele turcești, în sud-estul țării și în nordul Irakului, au anulat procesul de pace început în 2012. Luna trecută președintele Erdogan a spus că reconcilierea este momentan imposibilă, deși nici una din părți nu a declarat pe față că abandonează negocierile.

Aliații occidentali ai Turciei și-au exprimat în mai multe rânduri de la începerea campaniilor anti-extremiste solidaritatea cu Ankara.

Săptămâna trecută la Casa Albă purtătorul de cuvânt adjunct Mark Toner a spus că Statele Unite vor ca PKK să-și oprească atacurile împotriva autorităților turce, iar acestea să răspundă „cu măsură”.

Alianța nord-atlantică, din care face parte și Turcia, a formulat aprecieri similare, adăugând că Ankara nu a cerut ajutor militar NATO.

„Turcia n-a solicitat vreo prezență NATO suplimentară pe teritoriul său”, a spus secretarul-general al alianței Jens Stoltenberg, adăugând că Turcia este „aliată de nădejde”, cu „a doua cea mai mare armată din țările NATO”.

Într-o relatare despre incidentul de luni de la Consulatul american din Istanbul, Reuters amintește că reprezentanțele diplomatice ale Statelor Unite din Turcia au mai fost ținta unor asemenea atacuri. Formațiunea de extremă-stângă Frontul Revoluționar al Armatei de Eliberare Populară (DHKP-C), ai cărei membri se numără printre militanții arestați în ultima vreme în Turcia, și-a asumat răspunderea pentru atacul sinucigaș cu bombă asupra ambasadei Statelor Unite din Ankara în 2013 – atac soldat cu moartea unui paznic de naționalitate turcă.

XS
SM
MD
LG