Linkuri accesibilitate

Furtul din R. Moldova și cel din Albania (P. Bogatu/Ziarul Național)


Moldova - Newsstand in Chisinau, 2009

Moldova - Newsstand in Chisinau, 2009

„Am ajuns să vedem cea mai nereuşită combinaţie de miniştri la care ne-am putut aştepta” (P. Grozavu/Ziarul de Gardă).

Jurnaliştii de revista Profit au vorbit despre băncile devalizate şi ce urmează a fi lichidate cu preşedintele Mobiasbancă Groupe Société Générale, Ridha Tekaia. Acesta se arată convins că o parte din miliardul dispărut din cele trei bănci devalizate s-a reîntors în Moldova, iar statul ar putea să-i recupereze. El pune vina pentru situația de la Banca de Economii, în ordine succesivă, pe stat, Banca Națională și compania Grant Thornton, care a auditat această bancă, precum și Unibank și Banca Socială. „În orice bancă, prima persoană responsabilă este acţionarul, în cazul dat statul. Cel de-al doilea este regulatorul, iar al treilea sunt companiile de audit ce pregătesc rapoarte anuale ce sunt ulterior aprobate de acţionari. Mai există şi Consiliul de supraveghere, directorii executivi şi, în cele din urmă, managerii. Responsabili sunt reprezentanţii acestui lanţ şi nu doar managerii care au fost învinuiţi, în primul rând”, a declarat Ridha Tekaia în cadrul unui interviu din revista Profit citat şi de site-ul independent.md.

Bancherul mai crede că lichidarea BEM va avea doar un impact pozitiv, mai ales dat fiind structura complicată a acţionarilor acestei bănci. Dacă această bancă nu este lichidată, atunci, într-o zi, când problemele de ordin financiar vor fi soluţionate cu ajutorul statului, acţionarul iniţial ar putea apărea şi cere compensaţii, explică el.

Ziarul „Adevărul” a solicitat o reacţie de la reprezentanţii băncii Guvernului Federaţiei Ruse, „Vneshekonombank”, care deţine 24,9% din acţiunile BEM, clasându-se pe locul doi după Agenţia Proprietăţii Publice cu 33,38% din total, la declaraţiile guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, că acţionarii sau creditorii băncilor implicate în furtul miliardului nu ar avea şanse să-şi recupereze investiţiile. În răspunsul oferit de banca Guvernului rus se spune că ea nu doreşte să comenteze decizia autorităţilor de la Chişinău şi nici declaraţiile acestora.

Tot „Adevărul” publică un comunicat de presă emis de Academia de Ştiinţe a Moldovei care trage un semnal de alarmă în legătură cu resursele de apă din Republica Moldova. Acestea ar fi în stare critică, inclusiv din cauza acţiunilor aplicate „cu rea-credinţă” de statul vecin Ucraina. Soluţia pe care o vede şefa Laboratorului Hidrolobiologie şi Ecotoxicologie al AŞM, Elena Zubcov, este că, în perioada estivală, cel puțin, Ucraina să asigure debitul apei mai jos de barajul de la Naslavcea la cel puţin 150 m3/sec, şi nu de 100-130 m3/sec,cee ace a devenit normă. În caz contrar, savanţii moldoveni susţin că râul Nistru va ajunge la un punct de degradare ireversibil. Adică va secătui.

Am ajuns să vedem cea mai nereuşită combinaţie de miniştri la care ne-am putut aştepta”, constată într-un comentariu Petru Grozavu care îşi publică editorialele în „Ziarul de Gardă”. E de ajuns să confruntăm CV-urile noilor membri de guvern cu funcţiile pentru care au fost confirmaţi, scrie Grozavu. Dar unde sunt zecile de mii de copii ai Basarabiei şi Transnistriei, pe care România îi şcoleşte de 24 de ani, plus stagiarii noştri, trecuţi prin marile centre universitare ale lumii? Chiar să fie buni doar pentru proteste şi marşuri?, se întreabă editorialistul. Republica Moldova e din 2014 într-o mare criză, iar instituţiile statului sunt, de tot atâta vreme, paralizate (deciziile lor sunt nule ca efect). Să numeşti un guvern, pe timp de criză, fără să consulţi, elementar, lista candidaţilor cu societatea civilă, i se pare autorului de la „Ziarul de Gardă” o chestiune din zona „nasului la purtare”.

Aproape concomitent cu furtul din Republica Moldova, s-a comis un jaf și în sistemul bancar din Albania, scrie într-o analiză de pe site-ul „Ziarului National” editorialistul Petru Bogatu. „La începutul lunii august 2014, în urma unui audit s-a descoperit dispariția a șapte milioane de dolari (sic! din rezervele bancare ale țării)”, continuă el. La doar câteva zile, scrie Bogatu, a fost inculpat Ardian Fullani, guvernatorul Băncii Centrale din Albania. O lună mai târziu, acesta fu arestat. Fusese încarcerat și inspectorul central al Băncii Centrale.

Și asta nu-i tot. Din luna august până în septembrie 2014, alți 14 angajați ai Băncii Centrale a Albaniei au fost reținuți și inculpați în legătură cu același caz.

„Vedeți diferența dintre ei și noi? Acum vă dați seama de ce Albania este candidat la aderare, iar Republica Moldova – nu?”, punctează spre finalul comentariului său Petru Bogatu.

XS
SM
MD
LG