Linkuri accesibilitate

„Totul e corupt. Pe uşă scrie 'Nu da mită!', dar de partea cealaltă „Dă încoace!”


Caravana „AICI este Radio Europa Liberă” la piața locală din Zaim, raionul Căușeni.

- „Nu vreau pepene verde, vreau usturoi. Aș schimba pe usturoi.”

- „Dar ce e aceasta?”

- „Un cearșaf. Puteți coase fețe de pernă.”

- „Îmi propune să facem schimb. E usturoi, e cearșaf și să schimbăm.”

Aceste convorbiri le-am imprimat la piaţa din centrul satului. Oamenii aduc tot ce creşte prin grădini. Dacă au noroc revin acasă şi cu nişte bani. De regulă, însă, dau legumele şi fructele pe detergent, ştergare sau te miri ce mai aduc pentru schimb sătenii din împrejurimi. Acest tip de economie naturală îl preferă mai ales locuitorii din stânga Nistrului. Aflu acest lucru de la Ludmila Julea, care negociază schimbul a două kilograme de struguri pe carafă de săpun lichid pentru spălatul vaselor:

Ludmila Julea: „Eu, dacă am poamă şi nu o pot vinde, dar cineva are şampon, săpun, fac o convorbire cu dânsa, ca eu să dau poama, la ce să o duc acasă?, şi ea îmi dă şampon că am nevoie, şi ea cumpără poama.”

Europa Liberă: Demult e această metodă?

La piața din Zaim

La piața din Zaim

Ludmila Julea: „Demult. Ne aranjează. Autorităţile ne-au impus să facem lucrul acesta, fiindcă primim pensie mică şi nu ne ajunge nici de medicamente. Trebuie să facem ceva. Cu ce să trăim pe faţa pământului? Schimbăm pe ce ne trebuie în casă.”

Europa Liberă: Ce reguli sunt când ieşi la piaţă?

Ludmila Julea: „Să nu amăgeşti cumpărătorul la cântar, să fii amabil. Când vinzi, trebuie să zâmbeşti, să fii amabil, ca altă dată să vină să mai cumpere. Nu aşa: tu îl întrebi cât costă şi îți răspunde „Ce vrei, fa?”. Zâmbeşte chiar cu gura până la urechi. Chiar dacă ai o scârbă acasă, tot trebuie să zâmbeşti. Orice ar fi, trebuie să zâmbeşti şi cumpărătorul va mai veni, altfel nu mai vine la tine.”

Târgoveaţa de la Tiraspol care tocmai a făcut barter cu Ludmila Julea s-a arătat mulţumită de afacere. Ea se prezintă cum se obişnuieşte peste Nistu, Ana Feodorovna. Zice mai are în desagă câteva ştergare de in pe care speră să le vândă cu zece lei bucata sau să ia măcar un kilogram de usturoi:

Ana Feodorovna: „Mulțumim că ei vând, facem schimb și e bine. Noi prietenim”.

Europa Liberă: Faceți schimb în natură. Ce ați adus azi?

Ana Feodorovna în dialog cu Diana Răileanu

Ana Feodorovna în dialog cu Diana Răileanu

Ana Feodorovna: „Ștergare. Am cusut ștergare de in. Și lor le trebuie foarte mult. M-am străduit să le cos și le voi schimba pe pere. Le voi da în schimb la ce au crescut oamenii.”

Europa Liberă: Și vă este convenabil astfel?

Ana Feodorovna: „Desigur. Le mulțumesc foarte mult și lor pentru tot ce au crescut, iar mie îmi spun mulțumesc pentru ce am cusut.”

O altă femeie care săptămânal face naveta de la Tiraspol se numeşte Tatiana. Ea spune că Zaimul este printre puţinele localităţi din zonă în care te poţi descurca fără bani. În stânga Nistrului piaţa din centrul Zaimului este numită „La Barter”:

„Ne convine că facem schimb. Aici acceptă marfa noastră, însă în stânga Nistrului se acceptă doar bani. Eu aduc mai ales haine, stergare şi iau de aici produse alimentare: lactate sau legume. Să vă explic cum funcţionează sistemul. Eu am, de exemplu, un şampon. Costă 20 de lei. Îl pot schimba pe patru kilograme de roşii sau un kilogram de branză. Ei sunt mulţumiţi şi noi tot.”

Altoirea pomilor este o altă îndeletnicire pentru care e cunoscut Zaimul. Adriana Ciobanu abia a atins majoratul. Am întâlnit-o în spatele unei tarabe cu harbuji. Ea spune cu mândrie că fructele din toată ţara îşi au originile … la Zaim:

Adriana Ciobanu: „Ne descurcăm. Încercăm să ne descurcăm aşa cum putem şi să facem banii curat. Mă ocup cu aceasta de mică, eram luată de bunei, de părinţi la piaţă. Interacţionez cu oamenii şi e foarte interesant.”

Europa Liberă: Deci, sunteţi nişte negustori din generaţie în generaţie?

Adriana Ciobanu: „Bunei, părinţi, copii. E foarte interesant. Zaimul este cunoscut în toată Moldova pentru cantitatea şi calitatea pomilor fructiferi pe care îi producem. Aici oamenii se ocupă cu aceasta din generaţii în generaţii şi livezile din Moldova, majoritatea, sunt cu pomi din Zaim. Produsele pe care le vedeţi pe piaţă sunt din pomii noştri. Aici lumea iubeşte să se ocupe cu aceasta, este un venit foarte bun şi oamenii sunt foarte-foarte harnici. Chiar după casele pe care le vedeţi sunt foarte gospodăroşi.”

La Zaim nimeni nu se sinchiseşte să stea la tarabă ca să vândă ce a crescut pe deal, îmi spune Gheorghe Lungu. Cine nu ştie a face comerţ nu e gospodar, zice Gheorghe Lungu. Îl întreb dacă este gospodar ori deja om de afaceri:

Gheorghe Lungu: „Unul mic. Un business mic.”

Europa Liberă: Un businessman mai mic.

Gheorghe Lungu: „Da. Câte oleacă ne învârtim, dar e greu.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb din şmecheriile vânzării: cum puneți preţul?

Gheorghe Lungu: „Un om bogat e mai zgârcit ca unul simplu, chiar şi partea bărbătească, şi femeiască. Totuşi, e greu tare la noi. Mafia e mai mare ca producătorii. De la dumneavoastră, de la Chişinău, se începe şi la noi se termină, aici e cea mai mică.”

Europa Liberă: Dar la ce vă referiţi când spuneţi „mafie”?

Gheorghe Lungu în dialog cu Diana Răileanu

Gheorghe Lungu în dialog cu Diana Răileanu

Gheorghe Lungu: „În toate sferele până nu ai împins, până nu ai dat, nu faci nimic. Am avut primăvara aceasta un buhai şi am umblat la toate pieţele de la Căuşeni, la Ursoaia, şi nu am putut să-l dau, nu am loc, mi-au spus să vin peste o lună. Nu am putut să-l vând şi am fost nevoit să-l dau să-l vândă ei. Nu poţi. La noi sistemul de guvernare e de sus stricat şi la noi cu totul se fărâmă.”

Europa Liberă: Prin regiuni iau exemplu de la capitală?

Gheorghe Lungu: „D-apoi cum? Tot se ia de sus. Duceţi-vă în medicină, la poliţie, oriunde vă duceți, totul e corupt. Pe uşă scrie „Nu da mită!”, dar de partea cealaltă „Dă încoace!’.”

Europa Liberă: Cine trebuie să dezvolte localitatea?

Gheorghe Lungu: „Generaţiile care s-au deprins, am trăit, am lucrat în sistemul sovietic şi acum, ca să-l dai înapoi, trebuie să moară două generaţii şi, poate, copiii noştri, nepoţii noştri ceva vor schimba. Dar aşa nu se schimbă. Pe timpul sovietic ne-au învăţat pe toţi să furăm şi să servim alcool. Părinţii noştri luau cu păhăruţul de 100 de grame, dar pe noi ne-au deprins, ne-au învăţat cu pocalul.”

Sătenii de la Zaim mi-au părut mai optimişti decât cei pe care i-am întâlnit până acum în drumul caravanei noastre. Puţini, ba chiar foarte puţini dintre ei au insitat să le aud necazurile. „Aşa-i în toată ţara” îmi spuneau ei cu oarecare resemnare. Deşi piaţa „la Barter” din centrul localităţii e dovadă că oamenii nu lasă lor pentru disperare.

VIDEO: Autobuzul Europei Libere la Zaim, Căușeni

------------

„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului de radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional. Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.

XS
SM
MD
LG