Linkuri accesibilitate

Mihail Lupașco: „Este nevoie de eforturi enorme ca să păstrezi sensul avut în vedere de Eminescu”


Un proiect al asociaţiei de creaţie SEVARS-ART „Enigmaticul Eminescu - загадка Эминеску”, ce va fi lansat în incinta Bibliotecii „Vasile Alecsandri” din Chişinău.

În această sâmbătă, 8 august, publicistul moldovean vorbitor de limbă rusă Mihail Lupaşco intenţionează să-şi facă cunoscută propria traducere a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu, în cadrul unui proiect mai amplu al asociaţiei de creaţie SEVARS-ART „Enigmaticul Eminescu - загадка Эминеску”, ce va fi lansat în incinta Bibliotecii „Vasile Alecsandri” din Chişinău. Un pas curajos, după ce „Luceafarul” eminescian a fost tradus de Leonid Martinov, Anna Ahmatova si Iuri Kojevnikov, ultimul un bun cunoscator al românei.

Am întrebat autorul dacă crede că traducerea sa rezistă comparaţiei cu precedentele încercări:

Mihail Lupaşco: „Toţi traducătorii au trăit departe de hotarele României şi ale Moldovei şi nu cunosc lucruri pe care numai cei care trăiesc aici le cunosc, care comunică cu lumea intelectuală de aici, cu poeţii, scriitori.

În textele precedente sunt multe lacune. Am să vă dau un exemplu. E în poem o expresie „chip de lut”. Niciun traducător nu a ştiut să traducă această expresie. Dar eu, dacă m-am născut aici şi mi-am petrecut aici copilăria şi tinereţea, am tradus aşa ca să păstrez gândul lui Eminescu şi am tradus „душа в кусочке глины”. Ceea ce este o evocare a Vechiului Testament. Doar Creatorul l-a făcut pe om din lut, iar apoi l-a însufleţit. Apoi, alţi autori, dacă nu le ieşea traducerea, omiteau părţile respective şi aşa, în loc de 98 de catrene ale poem ului, în traduceri sunt 89, sau 90… Eu le-aş numi mai mult traduceri de autor. Dar textul original are de suferit.”

Europa Liberă: De ce aţi ales anume acest poem? Sau poate intenţionaţi să mai traduceţi ceva din Eminescu?

Mihail Lupaşco: „Am încercat să traduc „Pe lângă plopii fără soţ…”, dar e un proces foarte complicat. Familia latină se deosebeşte de cea rusă, slavonă, şi e nevoie de eforturi

Trebuie să avem respect pentru geniul poetului....

enorme ca să păstrezi sensul avut în vedere de Eminescu. În caz contrar, te transformi în coautor, nu traducător. Trebuie să avem respect pentru geniul poetului. Eu înţeleg că Anna Ahmatova este şi ea un geniu, dar traducerea ei, aş spune, e mai degrabă o operă pe motivele celei eminesciene, şi mai puţin o opera originală în traducere.”

Europa Liberă: În ce măsură astfel de traduceri îl pot face mai popular pe Eminescu în mediul vorbitorilor de limbă rusă din Moldova? Dar în Rusia?

Mihail Lupaşco: „Acesta a fost scopul meu – să-l apropii pe Eminescu de cititorul rus care se interesează de opera lui. Interes de acest fel există şi la noi, şi în Rusia, şi în Ucraina. Spiritul lui Eminescu este foarte apropiat de spiritul lui Dostoievski. Iar în timpul de faţă, când există atâtea probleme create pe loc gol, atâta divizare între oameni, poezia lui Eminescu cred că poate să calmeze spiritele, să ne facă să ne vedem şi să ne auzim mai bine.”

Europa Liberă: Deci, e o încercare de a crea nişte punţi...

Mihail Lupaşco: „Da. Fireşte. Podurile culturale sunt cele mai importante.”

XS
SM
MD
LG