Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu rectorul universității B.P.Hasdeu din Cahul.

La dezbaterea organizată de acmpania „AICI este Europa Liberă” la Universiatea B.P.Hașdeu din Cahul intre subiectele abordate au fost crearea unei piețe comode și cu taxe accesibile pentru toți vânzătorii, problema migrației, comunicarea dintre autoritățile locale și centrale, oportunitățile pentru tinerele familii etc. Valentina Ursu a discutat cu rectorul institutiei, Andrei Popa.

Europa Liberă: Domnule rector, Moldova rămâne în continuare scindată. Cine poartă vină pentru această dezbinare a națiunii?

Andrei Popa: „Nu este corect să găsim vinovații din altă parte. Odată ce suntem într-un stat democratic, odată ce dreptul alegătorului este decisiv, înseamnă că fiecare alegător trebuie să își caute partea de vinovăție în situația creată.”

Europa Liberă: O idee națională poate fi identificată, după 23 de ani de la proclamarea independenței, astfel încât să coaguleze cetățenii acestui stat și ei să aibă niște priorități și încredere în ziua de mâine?

Andrei Popa: „Din păcate, la noi noțiunea de idee națională a fost întoarsă și răsîntoarsă în diferite ipostaze și înțelesuri, în asemenea manieră că astăzi ne aflăm într-o situație când practic nici nu mai înțelegem noțiunea adecvată a acestei sintagme. Ideea națională este ceva care ar fi să îl unească pe fiecare și să îi unească pe toți. Când vorbim de toți suntem eu, dumneata, fiecare dintre noi – împreună. Această idee națională nu poate să fie impusă dintr-o parte, ea trebuie găsită de fiecare dintre noi, identificată de fiecare dintre noi, discutată între noi, și pentru aceasta cred că este necesar un timp anumit , un timp care impune și o anumită stabilitate în societate, fiindcă acum suntem respondenți la niște evenimente imediate, și aceasta este lupta pentru existență, de fapt. Dar lupta pentru existență nu este idee națională. Ideea națională depășește lupta pentru existență, este un alt cuvânt românesc frumos – propășire. Adică rezistență în timp, aceasta este idee națională.”

Europa Liberă: Lupta împotriva sărăciei, lupta împotriva corupției poate consolida națiunea?

Andrei Popa: „Noi suntem axați pe niște cuvinte cam marginaliste și maximaliste. Noi tot timpul suntem într-o luptă anumită. Nu trebuie de luptat cu sărăcia, noi trebuie să rezolvăm problemele sărăciei.”

Europa Liberă: Și de ce moldovenii nu ies învingători din aceste lupte?

Andrei Popa: „Iarăși cer scuze că mă ocup cu silogismele acum. Ca iasă învingător din luptă, moldoveanul trebuie să intre în această luptă. Iar noi nu intrăm în luptă, noi, pur și simplu, discutăm, facem impresii despre situație, fără a ne implica în rezolvarea ei, fiindcă ceea ce se întâmplă de mai mulți ani la noi în țară sunt deocamdată numai niște declarații. Nu vreau să spun acum că nu s-au făcut eforturi, dar eforturile acestea sunt încă la nivel de declarații.”

Europa Liberă: Și cetățenii trăiesc cu teamă, cu frică? Nu prea îi duce capul ce să facă și cum să facă, astfel încât traiul lor să devină unul prosper?

Andrei Popa: „Atunci când spuneți „și cetățenii”, am impresia că faceți trimitere că vinovați ar fi să fie guvernanții. Poate că nu este întocmai așa. Cetățenii s-au deprins să fie alții vinovați decât ei. De la ce am început? Să căutăm vina în fiecare dintre noi. Fermierul trebuie să cunoască niște legități ale pieții, marketingul, să știe ce solicită piața și aceea „ce solicită piața” să crească, nu să crească, să recolteze ceea ce îi este lui comod, ci să recolteze ceea ce va solicita piața. Persoanele din servicii sau, cum le spunem noi, businessmenii, ar trebui să răspundă cerințelor pieții, adică cererii de pe piață și nu să stea cu boarfele prăfuite pe la diferite piețe improvizate, ca apoi să se jeluie că „uite, stăm aici toată ziua, și nu cumpără nimeni nimic”. Păi, nu mai sta, găsește un loc acolo unde vei fi solicitat, nu loc de comercializare, dar comercializează ceea ce se solicită. Găsește-ți o activitate, un business, care va fi solicitat de piață.”

Europa Liberă: V-ați adresat fermierului, omului de afaceri, dar dacă ar fi să vă adresați dascălului, magistratului, ce sugestii le-ați da?

Andrei Popa: „Cu privire la învățători, la cadrele didactice, sigur că politica de pregătire a cadrelor didactice trebuie să răspundă cerințelor pieței, adică pieței muncii. Dar aici mai avem un element imperios și principial de important, este vorba de calitatea serviciilor educaționale prestate, deoarece avem riscul ca pe piață să fie cerute persoane cu o calificare mai mică pentru un motiv simplu – calificarea mai mică se plătește mai ieftin. Adică, angajatorul este de acord să plătească mai ieftin, ca să facă economie la cheltuielile sale pe seama calificării, mizând că această calificare pe viitor va crește. Riscăm, în acest caz, dacă vorbim de serviciile educaționale, că acel cadru didactic care nu are calificarea și calitatea adecvată să presteze un serviciu rebutat, iar acest serviciu rebutat se numește o temă interpretată neadecvat, o informație oferită copilului sau studentului incorect care poate să aibă un impact destul de răsunător pentru pregătirea acelui specialist. Nimeni nu-și dorește să însușească niște teoreme din start greșite și false. Respectiv, calitatea este importantă. Cât privește magistratul, aici lucrurile sunt și mai clare fiindcă magistratul este respondentul legii – legea nu se discută, legea se execută.”

Europa Liberă: Dar nu e pusă deocamdată legea în capul mesei, aceasta aud și de la mai mulți oameni cu care discut aici, la Cahul.

Andrei Popa: „Ca să fie impusă respectarea legii, iarăși, este necesară atitudinea fiecărui alegător. Deci, alegătorul, cetățeanul cu dreptul de vot, cetățeanul activ, adică persoana care participă în viața comunitară, în viața publică, participă activ, am în vedere, și nu pur și simplu cu darea cu părerea la scara blocului, anume această părere conjugată, colectivă, impune să se respecte legile. Iar în caz contrar, noi cunoaștem acum fraza blestemată pentru țara noastră: „Mămăliga nu explodeazăʾ.”

Europa Liberă: Separarea puterilor în stat s-a produs pentru că, iarăși, dacă e să-l credem pe cetățean, justiția ar fi la cheremul politicianului.

Andrei Popa: „Nu putem spune că s-a produs sau nu s-a produs separarea puterilor, ea este declarată prin Constituţia ţării noastre. Şi, respectiv, urmează a fi respectată această separare a puterilor. Neînţelegerile sau acele simbioze discutabile pe care le fac tot oamenii au loc din simplul motiv că societatea nu este responsabilă. Să căutăm vina şi cauzele situaţiei create în fiecare dintre noi, repet, şi în voinţa noastră, cum ajunge ea, cine este exponentul voinţei noastre.”

Europa Liberă: Câtă dreptate au cei care spun că e păgubos că în societatea moldavă s-au politizat toate domeniile vieţii şi aceasta ar juca festa dezvoltării statului Republica Moldova?

Andrei Popa: „Eu sunt părtaşul argumentelor confirmate. Trebuie să recunoaştem că actualmente mass-media din ţara noastră este foarte populară, în sensul că dă nişte informaţii cât mai populare ca să ia ratingul de accesare a site-urilor sau a paginilor, a undelor pe care sunt emise materialele. Mai puţine ediţii şi mai puţine surse de informaţii prezintă nişte argumente documentare. După percepţia mea, cred că aceste surse argumentate nu depăşesc trei sau maxim cinci procente din întregul volum de informaţie care ne este debitat zilnic. Restul, în română se spune simplu, sunt bârfe.”

Europa Liberă: Radio Europa Liberă a poposit cu această caravană la Cahul, drept temă pentru discuţii ne-am propus interesul local versus interes naţional. Se intersectează aceste două interese?

Andrei Popa: „Cu siguranţă. Trebuie să înţelegem că interesul naţional, despre care v-am spus că trebuie să-l identificăm, care este el, depinde de voinţa şi interesul fiecărui cetăţean. Şi dacă aşa ne-a aşezat Dumnezeu, că nu suntem în capitală şi, respectiv, în Republica Moldova, nu ştiu de ce, când se operează cu noţiunea de interes local, aceasta nu vizează municipiul Chişinău, aceasta vizează provincia. Dacă este vorba de interesul din provincie, înseamnă, cu siguranţă, că mai multe provincii cred că unesc un asemenea teritoriu, care se numeşte ţara Republica Moldova. Nu cred că poate fi separat interesul ţării de interesul local. Altceva este să fim corecţi, că avem interesul individual şi este interesul colectiv. Aici trebuie să înţelegem că sunt uneori nişte situaţii când interesul colectiv, interesul naţional prevalează interesul personal, dar cu condiţia obligatorie de a păstra libertatea fundamentală a cetăţeanului, a individului.”

Europa Liberă: Ca să exemplificăm, trei probleme de ordin local care trebuie să se regăsească în vizorul autorităţilor centrale, trei probleme de aici, de la Cahul?

Andrei Popa: „Dacă vorbim de Cahul, cele trei probleme principale, deşi ele sunt mai multe, ar fi dezvoltarea resursei umane competitive, mă refer la cadrele din economie, dezvoltarea industrială a acestui areal, vorbesc de raionul Cahul, de oraşul Cahul. Deoarece după destrămarea Uniunii Sovietice, a relaţiilor economice stabilite în cadrul acestei uniuni, precum şi lichidarea întreprinderilor industriale, altele în locul lor nu au mai fost înfiinţate. Acum are loc un proces de concentrare a capacităţilor industriale în regiunea Chişinăului. mă bucur că se extinde deja la Bălţi. Dar ar fi bine să fie dezvoltată şi această antenă a capacităţilor industriale înspre sud. Şi a treia problemă cred că ar fi

Țn provincie, nănăşismul, cumetrismul, toate aceste relaţii de rubedenie sunt un foarte mare impediment în dezvoltarea unor relaţii echilibrate, echidistante, unde sigur că trebuie să fie loc de bună ziua şi pentru rudele şi apropiaţii noştri, dar în limitele bunului simţ.

problema transparenţei, am în vedere transparenţa politică, decizională, judecătorească, deoarece poate că anume aici, în provincie, nănăşismul, cumetrismul, toate aceste relaţii de rubedenie sunt un foarte mare impediment în dezvoltarea unor relaţii echilibrate, echidistante, unde sigur că trebuie să fie loc de bună ziua şi pentru rudele şi apropiaţii noştri, dar în limitele bunului simţ. Şi cred că anume această acoperire cu aceste relaţii de nănăşism, cumetrism, de afinitate sunt una dintre marile oprelişti în dezvoltarea potenţialului economic local. Cât priveşte agricultura, ea ar trebui să fie tratată ca parte a complexului industrial, deoarece noi nu putem să dezvoltăm în regiunea noastră capacităţi industriale totalmente rupte de potenţialul local. Dacă noi suntem aici o arie agrară, cu care ar trebui să ne mândrim, dar ne vom mândri numai din momentul când vom avea o agricultură competitivă şi efectivă, următoarea întrebare va fi încotro să îndreptăm rezultatele muncii agricultorilor noştri. Şi atunci ar trebui să fim gata să avem aceste capacităţi industriale care să proceseze această producţie agricolă.”

Europa Liberă: Dar aveţi explicaţie de ce zona de sud este mai sărăcăcioasă comparativ cu alte zone ale Moldovei?

Andrei Popa: „Obiectiv vorbind, este un proces care are o istorie mai îndelungată. Eu nu voi opera cu aceste afirmaţii pe care le auzim, că tot timpul cei de la nord sunt mai favorizaţi decât cei de la sud.”

Europa Liberă: Totuşi, sunteţi la hotar cu Uniunea Europeană

Andrei Popa: „Nu este vorba acum de hotare. Istoric vorbind, orişicare areal se dezvoltă în jurul universităţilor. Dacă veţi face o trecere în revistă a dezvoltării oraşelor şi regiunilor, chiar şi din alte ţări, veţi vedea că în centrul dezvoltării acestor regiuni şi oraşe au stat universităţile. Respectiv, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească ca centre universitare erau oraşele Chişinău, Bălţi şi Tiraspol. Rezultatul se şi vede până acum, că aceste oraşe sunt în dezvoltare. Ce s-a întâmplat de facto? Tinerii plecau din alte localităţi spre aceste oraşe, cunoaştem ce înseamnă viaţa de student, primele sentimente, primele experienţe şi mare parte dintre ei îşi găseau locul de muncă, îşi aşezau familiile şi traiul în aceste localităţi sau în jurul acestor localităţi unde au și făcut studiile universitare. Sudul ţării noastre nu a beneficiat de universitate. Vorbesc de universitate şi nu de colegii, fiindcă absolvenţii de colegii încă sunt fragezi şi erau fragezi, iar universităţile sunt acelea care dau specialiştii formaţi, şi nu doar în domeniul pedagogic cum era până nu demult în sudul republicii, dar şi în alte domenii. Deci, către anul 1999, când s-a fondat Universitatea „B. P. Haşdeu” din Cahul, cel mai tânăr specialist cu studii superioare din oraşul Cahul avea 40 de ani, era o ruptură de generaţii dintre specialişti. Aceasta şi este, după părerea mea, problema principală şi cauza principală a acestui decalaj în ritmurile de dezvoltare dintre partea de nord şi partea de sud a Republicii Moldova, este vorba de resursa umană. Suplimentar desigur că absolvenţii care rămân pe lângă universităţi sau în oraşele în care au învăţat îşi dezvoltă mai departe afaceri, unii creează locuri de muncă, vin cu idei noi, îşi încearcă forţele şi capacităţile în diferite domenii. Lucru care se întâmplă actualmente în planeta Chişinău, ca să spunem corect aşa, deoarece este o cu totul altă viaţă şi un alt concept de viaţă în oraşul Chişinău faţă de celelalte localităţi şi oraşele mici din Republica Moldova. Şi, repet, aceste fenomene noi le vedem şi mă bucur foarte mult că au început aceste tendinţe şi în oraşul Cahul, datorită absolvenţilor universităţii noastre. Sperăm că diversificarea programelor pe care le oferim, precum şi sporirea calităţii predării acestor programe va reconfirma corectitudinea hotărârii înfiinţării acestei universităţi în sudul republicii şi va contribui universitatea noastră, cu absolvenţii noştri, la dezvoltarea atât a oraşului Cahul, cât şi a regiunii de sud a ţării noastre.”

Europa Liberă: Se zice că forţa cuvântului e una uneori magică. Europa Liberă cu ce se asociază?

Andrei Popa: Europa Liberă pentru mine se asociază, în primul rând, cu o vorbă şi un spirit bun, liniştit, care îţi permite să te exprimi liber, nestingherit. Europa Liberă este cool, este bine, ca Europa Liberă ca și continent, areal, şi ca post de radio şi agenţie informaţională.”

Europa Liberă: Vă mulțumim foarte mult.

----------------

„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului de radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional.

Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.

XS
SM
MD
LG