Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruța: „Politicul nu mai poate să se ascundă după deget şi să se prefacă că nu există criză”


Un plan anticriză propus guvernului de la Chișinău. Alla Ceapai discută cu Veaceslav Negruță.

Fostul ministrul de finanțe, Veaceslav Negruță, împreună cu noii săi colegi economiști de la organizația neguvernamentală Expert Grup a elaborat și propune guvernului un plan anticriză. Ei consideră că Republica Moldova se confruntă cu o criză multiplă iar măsurile de răspuns propuse sunt pe măsură.

Veaceslav Negruța: „Din nefericire, Republica Moldova se află acum într-o situaţie când cinci crize, de fapt, se suprapun şi se alimentează reciproc. Noi vedem două surse din această radiografie a crizelor care sunt evidente în Republica Moldova. O sursă, cea externă, şi e vorba de criza economică în regiune, și pe filiera de surse interne, avem o criză instituţională. Şi aici e vorba de acea paralizie şi comă în care se află anumite instituţii ale statului.

Această criză instituţională, de fapt, a determinat şi este cauza mai multor probleme care au degenerat într-o criză bancară, iar ulterior această criză bancară creează presiuni enorme şi generează o criză bugetară. Toate împreună creează presiune şi efecte nedorite transformate într-o criză socială.

Până la urmă, e vorba de creşterea preţurilor de consum, care duce inevitabil la o creştere a riscului de sărăcie. Noi am venit şi cu câteva repere care trebuie să se regăsească într-un eventual plan anticriză, care trebuie să fie discutat şi implementat la nivel de guvern. Când ne uităm pe repere, vedem câteva lucruri ce ţin de situaţia în instituţiile statului. Noi am sugerat, în primul rând, să fie clar cine şi cu ce se ocupă în Republica Moldova, să fie eliminate instituţiile inutile. Dar e vorba şi de o comunicare mult mai eficientă în interiorul instituţiilor publice, comunicare care trebuie să fie una directă şi fără implicarea sau

Veaceslav Negruța: „Din nefericire, Republica Moldova se află acum într-o situaţie când cinci crize, de fapt, se suprapun şi se alimentează reciproc.

intermedierea politică, cu participarea liderilor politici. În sectorul bancar, reper de bază, trebuie să fie un plan de asanare şi Banca Naţională trebuie să insiste să devină acel motor şi lider în implementarea acestor măsuri anticriză în sectorul bancar. Să vedem care este perspectiva celor trei bănci în procedură de administrare specială, care este soarta celorlalte trei bănci aflate în monitorizare specială şi, în genere, dacă Banca Naţională are o viziune de perspectivă asupra sectorului bancar şi situaţiei în care a ajuns Republica Moldova cu scoaterea de miliarde de lei din sectorul bancar.

Evident că e vorba de eliminarea posibilităţilor legale în care băncile comerciale de la noi interacţionează cu companii cu jurisdicţii riscante, noi le zicem din zone offshore. Evident că e vorba de demararea imediată a etapei a doua de investigaţie a furtului din sectorul bancar.

Rezultatul acestei etape doi de investigare independentă trebuie să fie şi identificarea persoanelor, instituţiilor responsabile, inclusiv, demisia acestora, care au admis situaţia furtului şi delapidărilor din sectorul bancar.

Pe de altă parte, e vorba şi de consolidarea independenţei băncii centrale, astfel încât conducerea acestei instituţii să nu aibă interferenţă sau legătură politică în luarea deciziilor ce vizează

Când e vorba de criza bugetară, noi, evident, punem accent pe dialogul cu partenerii de dezvoltare. Şi, în primul rând, e vorba de reluarea de urgenţă a negocierilor, discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine un nou program de politici economice şi financiare cu această instituţie.

supravegherea sectorului bancar şi de politică monetară. Când e vorba de criza bugetară, noi, evident, punem accent pe dialogul cu partenerii de dezvoltare. Şi, în primul rând, e vorba de reluarea de urgenţă a negocierilor, discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine un nou program de politici economice şi financiare cu această instituţie, ca ulterior să obţinem şi dezgheţarea fondurilor financiare care au fost angajate pentru anul 2015, evident, dacă va mai fi posibil. Pentru că mai sunt şi alte aspecte, ca timp, dacă se reuşeşte, unu, programul cu Fondul Monetar Internațional în 2015 şi dacă dezgheţarea fondurilor ar putea aduce încasările prevăzute iniţial în buget.

Fără rectificarea de buget nu ne putem mişca mai departe. Rectificarea bugetului trebuie să fie efectuată nu prin asumarea de răspundere, aşa cum bugetul a fost aprobat, ci de către Legislativ. În diminuarea crizei bugetare, evident că vedem câteva elemente ce ţin de consolidarea fiscală. Pe de o parte, e vorba de realocarea resurselor disponibile, atâtea puţine câte sunt. Pe de altă parte, menţinerea nivelului deficitului bugetar în măsura în care avem şi acoperirea financiară. Iar al treilea element aici, la consolidare, evident că este mobilizarea rezervelor fiscale care sunt nevalorificate la acest moment.

În prim-plan aici, ca rezervă fiscală, vedem procesul de de-offshorizare a tranzacţiilor economice în Republica Moldova. Şi un exemplu de dorinţă de a de-offshoriza economia ar putea să fie anumite iniţiative din partea unor politicieni, cunoscuţi ca oameni de afaceri, care, prin propriul exemplu, să arate o iniţiativă de readucere a afacerilor sub jurisdicţia statului Republica Moldova, să le scoată din offshore, să plătească impozitele. Ca măsuri pentru atenuarea crizei sociale – evident o reformă mult prea mult amânată în sistemul de pensii.

Povara acestui sistem asupra bugetului de stat e în creştere. Evident că e vorba şi de reevaluarea protecţiei sociale, care este oferită beneficiarilor, inclusiv o eventuală indexare a pachetelor financiare la evoluţia preţurilor şi tarifelor, toate aceste repere nu sunt decât acţiuni care trebuie să fie aplicate imediat şi necondiţionat, ca să se creeze o platformă necesară ulterior în realizarea cu succes a programului de activitate a guvernului.”

Europa Liberă: Care dintre reperele pe care le-aţi menţionat ar servi ca o trambulină? Cu care ar trebui să se înceapă?

Veaceslav Negruța: „În primul rând, e vorba de eliminarea interferenţelor politicului, politicienilor în activitatea instituţiilor statului. Instituţiile statului trebuie să scape de acea comă şi paralizie în care se află la moment. Acele elemente din acordul de constituire a alianţei, care depăşesc, într-un fel, şi

Evident că fără soluţionarea problemelor din sectorul bancar nu putem vorbi de soluţionarea celorlalte probleme, care au fost create de scoaterea acestor miliarde din acest sistem.

cadrul legal existent şi ţin în captivitate activitatea guvernului ar trebui să fie ocolite sau depăşite de către instituţiile statului.

Şi doi, evident că fără soluţionarea problemelor din sectorul bancar nu putem vorbi de soluţionarea celorlalte probleme, care au fost create de scoaterea acestor miliarde din acest sistem. Banca Naţională şi supravegherea este elementul doi care trebuie să fie soluţionat cât se poate de repede. Nu exclud, inclusiv prin măsuri mult mai drastice şi hotărâte, chiar şi demisii.

Elementul trei ţine de acea rectificare de buget care era necesară încă la momentul aprobării bugetului 2015, întrucât cadrul macroeconomic deja atunci era unul diferit decât în baza căruia s-a aprobat Legea bugetului. E nevoie de rectificare de buget în Parlament.”

Europa Liberă: Dar, în opinia dumneavoastră, domnule Negruţa, guvernul va recunoaşte că există criză, că ea este una gravă şi că e nevoie de un plan anticriză? Pentru că ştim din experienţele anterioare că se luau anumite măsuri imediate, dar nu neapărat sistemice.

Veaceslav Negruța: „Politicul nu mai poate să se ascundă după deget şi să se prefacă că nu există criză. Criza, de fapt, la nivel oficial şi politic, a fost recunoscută ca existentă în Republica Moldova încă în 2014, toamna, când s-au luat acele decizii de alocare a creditelor de urgenţă către acele trei bănci comerciale. Or, legea spune foarte clar că astfel de decizii se iau doar în cazul unor crize sistemice. Respectiv, fiind identificate riscurile şi situaţia de criză în sistem, indirect, acele decizii indică clar că există criză. Doar că noi constatăm că nu e vorba numai de o criză, e vorba de câteva elemente foarte periculoase, care s-au intersectat, s-au suprapus şi se alimentează una pe alta.

Acest coctail devine tot mai periculos pentru dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova pe viitor, dacă măsurile anticriză nu sunt aplicate adecvat şi în timp util. Discursurile politice şi publice care au fost lansate în ultimul timp arată foarte clar că este înţelegerea generală că Moldova e în criză.

Deocamdată nu am văzut şi unele propuneri sau unele măsuri adecvate pentru a combate această criză la nivel de guvern. Bine, guvernul este nou, avem o echipă nouă, un timp prea scurt, pentru a avea ceva ca reacţie imediată. Dar în timpul cel mai apropiat presupun că anumite lucruri ar trebui să fie cristalizate şi clarificate, iar un plan anticriză este un instrument necesar în astfel de situaţii.”

Alla Ceapai

Alla Ceapai

Europa Liberă: Dar va fi şi voinţă politică? Vor luate oare în calcul propunerile dumneavoastră?

Veaceslav Negruța: „Eu sunt sigur că în guvern există şi expertiză proprie pentru o situaţie sau alta. Dacă mă întrebaţi despre voinţă politică, eu nu văd alternativă. Dacă nu va exista acea voinţă politică pentru a pune în aplicare un plan anticriză, situaţia ar putea degrada mai departe şi ar putea să iasă de sub control.

Noi vorbim despre îngheţarea finanţărilor din partea partenerilor de dezvoltare care deja azi creează un disconfort bugetar, doar aceste finanţări externe de trei miliarde de lei. Aceasta ar însemna blocarea şi îngheţarea cheltuielilor bugetare, ceea ce a făcut Ministerul Finanţelor. Voinţa politică parcă ar trebui să vină de la sine, fără condiţionalităţi. Această echipă guvernamentală, dacă cineva doreşte succesul acestei echipe, ar trebui să acorde şi voinţa politică pentru realizarea unui plan anticriză, într-un termen relativ scurt.”

XS
SM
MD
LG