Linkuri accesibilitate

O taxă totală de 7% pentru companiile IT. Legea parcurilor IT ar putea fi votată în a doua lectură în toamnă.

Legea se va aplica, cel mai probabil, de la 1 ianuarie 2016, declară ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Europa Liberă: Sunteți cel mai longeviv membru al cabinetului de miniștri, a patra oară ați fost confirmat în această funcție, în sectorul unde se spune că se învârt cele mai mari sume de bani. Așa să fie?

Pavel Filip: „Suntem ministerul cel mai bogat pentru că este un sector foarte important. Domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor reprezintă 8-9% din produsul intern brut al Republicii Moldova. Și trăim în era societății informaționale, și lumea a conștientizat că a pășit în această eră și banii mari se învârt, de fapt, în această tehnologie.”

Europa Liberă: Și acest profit cum îl gestionați?

Pavel Filip: „Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor are cel mai mic buget din toate instituțiile publice centrale, în jur de patru-cinci milioane de lei și se rezumă doar la salariile pe care le primesc angajații. Vorbim de o industrie, dar și aici trebuie să facem paranteză, pentru că atunci când vorbim de 8-9% din produsul intern brut, partea leului revine comunicațiilor electronice. Aceasta ar însemna telefonie fixă, telefonie mobilă, internet etc. Nemijlocit industriei tehnologiei informației îi revin în jur de 1% din produsul intern brut. De aceasta și ne frământam în ultima perioadă: ce trebuie să facem pentru a asigura o creștere a acestei industrii în Republica Moldova, întrucât, cum vă spuneam, este cea mai importantă.”

Europa Liberă: Dar în limbajul cifrelor, anual cât se adună?

Pavel Filip: „Doar tehnologiei informației îi revine mai bine de un miliard și jumătate de lei.”

Europa Liberă: Dar per ansamblu?

Pavel Filip: „Per ansamblu mai mult de zece miliarde. Și aici aș începe să vorbesc puțin despre un proiect de lege pe care l-am elaborat noi și a fost, slavă Domnului, aprobat în prima lectură de către Parlament. Este vorba de proiectul de lege privind parcurile tehnologiei informației. Acest proiect de lege este o parte componentă a unei strategii care se numește Strategia pentru sporirea competitivității industriei IT. Acest proiect de lege vine să amelioreze mediul de afaceri.”

Europa Liberă: Deci, legea ar putea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016?

Pavel Filip: „Este preconizat să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Este nevoie să fie aprobată în a doua lectură. Sper să se întâmple acest lucru în luna septembrie.”

Europa Liberă: A propos despre această lege cu privire la parcurile din industria tehnologiei, în societate părerile sunt împărțite, unii nu sunt de acord ca cea mai profitabilă industrie să fie scutită de impozite sau impozitată preferențial, susținând că ar fi greșit de a susține astfel o singură ramură a întregii economii naționale.

Pavel Filip: „Voi reveni la Strategia pentru sporirea competitivității, această strategie este rodul unei analize profunde a ceea ce se întâmplă în domeniu. Nu am făcut de sine stătător această analiză, dar împreună cu partenerii de dezvoltare, împreună cu consultanții internaționali, este o muncă desfășurată pe parcursul a doi ani de zile. Am încercat să scoatem în evidență toate constrângerile și barierele cu care se mai confruntă această industrie în Republica Moldova și, în linii mari, acestea sunt două: excelență în educație, aceasta ar însemna că această industrie în Republica Moldova mai are probleme cu specialiștii, universitățile pregătesc încă puțini specialiști, în raport cu cererea în piață. Și o parte din acești specialiști încă pleacă din Republica

Cele mai mari probleme rămân a fi corupția, birocrația, o administrare greoaie a taxelor etc. Deci, și prin impunerea impozitului unic de fapt noi eliminăm toate aceste constrângeri pentru că, atunci când se plătește un impozit unic, nu lași loc pentru corupție, nici pentru birocrație. Este o regulă de joc foarte simplă, transparentă și clară.

Moldova, în cel mai bun caz în România care este mai aproape. A doua constrângere a fost mediul de afaceri. Și aici, din start, vreau să vă spun că nu a fost un scop în sine să micșorăm taxele plătite de către o companie IT, cu toate că și acesta este un lucru foarte important. Și am să vă spun cum am ajuns la această taxă de 7%. Dar cele mai mari probleme rămân a fi corupția, birocrația, o administrare greoaie a taxelor etc. Deci, și prin impunerea impozitului unic de fapt noi eliminăm toate aceste constrângeri pentru că, atunci când se plătește un impozit unic, nu lași loc pentru corupție, nici pentru birocrație. Este o regulă de joc foarte simplă, transparentă și clară: am vândut, de exemplu, de 100 de milioane de lei, am plătit șapte milioane statului și mai departe statul să facă ce vrea cu acești bani. Or, astăzi, conform unui studiu făcut de către PricewaterhouseCoopers, o companie IT din Republica Moldova are nevoie de 181 de ore pentru a administra impozitele și are de efectuat 31 de plăți sub forme de taxe. Aceasta este timp și nu atât este o problemă timpul pierdut pentru a calcula aceste taxe și a efectua aceste plăți, dar cea mai mare problemă este că orișicare controlor are posibilitatea de a interpreta legea pentru că fiecare lege poate fi interpretată, cu părere de rău. Să nu ne ducem prea mult în istorie, cazul Draexlmaier de la Bălți, atunci când ei s-au adresat la Inspectoratul de la Bălți și le-au spus că au dreptul să deducă la cheltuieli hrana pentru angajați. Apoi fiscul central s-a dus și le-a spus că nu au avut dreptul să facă lucrul acesta și le-a pus o amendă de 25 de milioane de lei. Eu sunt departe de gândul că acel investitor nu a vrut să plătească sau a vrut să ascundă impozitele, dar posibilitatea de a interpreta l-a pus într-o situație foarte dificilă. Or, printr-un impozit unic, ar însemna că noi nu mai lăsăm loc pentru interpretare.”

Europa Liberă: Am auzit un tânăr care spunea că tehnologiile trebuie elaborate aici, în Republica Moldova, și nu importate și că guvernul ar fi cedat lobby-ul sectorului IT.

Pavel Filip: „Îmi vine greu să comentez, nu știu ce a gândit tânărul când a

Dacă avem oameni capabili să lucreze în acest domeniu, înseamnă că această industrie se dezvoltă.

formulat această idee. Dar este adevărat, noi suntem pentru dezvoltarea conținutului digital din Republica Moldova și am creat premise, chiar am creat o platformă acoperită legal prin Strategia Moldova Digitală 2020, dar important este altceva, că factorul decisiv de producție, de fapt, în această industrie, este omul cu capacitățile sale, mai mult nu are nevoie de nimic, nu avem nevoie de resurse naturale, cerințe deosebite față de mediu, climă etc. Dacă avem oameni capabili să lucreze în acest domeniu, înseamnă că această industrie se dezvoltă. Și vă spuneam că este o industrie cu valoare adăugată foarte înaltă.”

Europa Liberă: Moldova ar putea fi mai atractivă pentru investițiile străine, comparativ chiar cu România, acolo unde tehnologia informației e la ea acasă?

Pavel Filip: „Atunci când am făcut această analiză şi a fost elaborat acest proiect de lege, am încercat să vedem ce se întâmplă în ţările din regiune. Am făcut următorul exerciţiu, pentru Republica Moldova am luat și am adunat toate impozitele pe care le plăteşte o companie IT, le-am înglobat într-o singură cifră şi această cifră am raportat-o la volumul de vânzări şi am primit 13,1%. Ar însemna că o companie IT astăzi în Republica Moldova, din volumul de vânzări, plăteşte 13% sub formă de taxe. Am făcut acelaşi lucru şi în ţările din regiune. Trebuie să spun că, de fapt, fiecare ţară are facilităţi pentru acest domeniu, şi în Republica Moldova sunt. Spre exemplu, rezultatul a fost pentru România de 9%, pentru Macedonia 7%, pentru Rusia 9%. În topul facilităţilor stă Belarus cu 6%.”

Europa Liberă: Şi de ce Moldova cu 7%?

Pavel Filip: „7% este foarte bine pentru regiune. Dar şi mai atractiv este că aceasta este o taxă unică. Aceasta ar însemna: companiile nu au nevoie de departamente de contabilitate etc. Şi regulile de joc sunt foarte clare şi simple. De fapt, nu mai are nevoie să plătească salarii în plic, să ascundă profitul etc., deoarece se plăteşte o singură taxă.”

Europa Liberă: Un alt aspect care vă preocupă în mod deosebit e digitalizarea. Celebrele parabolice pe care moldovenii le-au folosit încă de la începutul anilor ’90 să prindă diverse posturi de televiziune rămân în istorie, odată ce vreţi ca şi Moldova să treacă la televiziune digitală?

Pavel Filip: „De unde s-a pornit această tendinţă de a lansa televiziunea digitală, în general, în lume? Odată cu dezvoltarea tehnologiei informaţiei, a venit şi această tendinţă. Şi nu doar că televiziunea digitală este una mai calitativă şi poate oferi mai multe programe pe o bandă de frecvenţă, dar deoarece este necesitate de frecvenţe pentru a dezvolta mai departe comunicaţiile electronice, aşa cum ar fi, spre exemplu, internetul mobil. Pentru că şi tehnologiile acestea din telefonia mobilă, să ne aducem aminte, deodată s-a pornit doar cu voce, apoi 3G transmitere de date, apoi 4G, a patra generaţie, se mai numeşte LTE. Aceasta ar însemna deja internet în bandă largă cu viteză de peste 20%. Şi exigenţele cresc, pentru că se transmit tot mai multe date, cu memorie tot mai mare şi mai mare. Pentru că frecvenţele sunt o resursă limitată, ele atâtea sunt, nu pot fi mai multe sau mai puţine, omenirea s-a pomenit în situaţia să elibereze frecvenţele din televiziunea analogică, pentru a fi utilizate în comunicaţii electronice. Iată de unde s-a pornit, de fapt, televiziunea digitală.”

Europa Liberă: Dar Moldova profundă e cuprinsă de sărăcie. Şi raportat la aceste tehnologii avansate, moderne, contrastul acesta parcă va deveni şi mai pronunţat, nu?

Pavel Filip: „Nu este o problemă. Ba dimpotrivă, este mai simplu să recepţionezi televiziunea digitală, având doar un set-top box sau un televizor modern.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră credeţi că moş Ion şi mătuşa Ileana trăiesc cu gândul că vor avea dispozitivul acesta şi vor vedea mai multe programe?

Pavel Filip: „În primul rând, guvernul trebuie să-şi asume această responsabilitate pentru a dota pe cei care nu-şi pot permite să-şi cumpere un set-top box, să-i doteze, acest lucru este prevăzut în hotărârea de guvern care a fost elaborată de către noi. Dar în format analogic astăzi pe banda de frecvenţe, unde se transmite un singur post de televiziune, în format digital, pe aceeaşi bandă de frecvenţe, se pot transmite 15 canale de televiziune.”

Europa Liberă: Şi va fi o perioadă de tranziţie de trei ani de zile?

Pavel Filip: „Aceasta este diferenţa. Dar trebuie să vă dezamăgesc, eu nu cred foarte mult în televiziunea digitală. Pentru că tehnologiile se dezvoltă tot mai mult şi mai mult şi eu cred că în timp proxim totul va migra în internet, în transmitere de date. Şi acum în Republica Moldova, de fapt, televiziunea prin cablu, providerii de internet oferă şi pachete de televiziune cu multe sute de programe. Şi în Republica Moldova avem o reţea foarte dezvoltată, pentru că avem o viteză bună la internet, pentru că avem fibră optică, practic, în fiecare

Cred că în câţiva ani de zile totul va migra pe internet. Şi atunci nu mai rămâne loc pentru televiziunea digitală, care nu este una ieftină. Cei care transmit în format digital au cheltuieli, pentru că este nevoie de echipamente.

localitate. De aceea, tendinţa va fi ca oamenii să beneficieze de televiziunea, să-i zicem, prin cablu. Este mult mai simplu, este mai calitativ şi ai acces la mai multe programe de televiziune. Şi această tendinţă este şi la nivel mondial. Eu cred că în câţiva ani de zile totul va migra pe internet. Şi atunci nu mai rămâne loc pentru televiziunea digitală, care nu este una ieftină. Cei care transmit în format digital au cheltuieli, pentru că este nevoie de echipamente. Şi atunci şi pentru un post de televiziune el va sta în faţa unei dileme: să plătească mulţi bani pentru a avea posibilitatea să fie retransmis în format digital sau să plătească mai puţini bani, având posibilitatea să-şi transmită programele prin cablu.”

Europa Liberă: Deci, costurile se diminuează?

Pavel Filip: „Se diminuează odată cu dezvoltarea tehnologiilor, dar nu atât de mult. Costurile sunt mai mici pentru cei care vor fi în cablu.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, o problemă care s-a discutat mult în societate, de ce Ministerul Tehnologiei Informaţiei a insistat pe ideea că trebuie schimbate permisele, astfel încât să fie racordate la cerinţele europene? Aţi găsit deznodământul problemei?

Pavel Filip: „Este un fals. Dar, ca de obicei, în Republica Moldova se mai întâmplă lucruri din categoria aceasta. Adevărat este că ceva timp în urmă noi am încercat să discutăm în guvern, eu sunt cel care a ridicat această problemă, că în statele europene permisele de conducere trebuie să aibă termen de valabilitate. Termenul maxim pentru cei tineri este de 10 ani, apoi odată ce înaintăm în vârstă, termenul de valabilitate a permisului se micşorează – şapte ani, cinci ani, apoi din doi în doi ani. Se schimbă, pentru că depinde de sănătatea noastră. În Republica Moldova aceste permise vechi, care sunt, nu au termen de valabilitate, ideea noastră era cele care încă nu a expirat 10 ani să fie valabile până expiră 10 ani, cele care au fost deja expirate de 10 ani, încet să le preschimbăm. Sigur că în vâltoarea alegerilor, să nu supărăm electoratul, s-a zis: „Nu. Este o povară pentru oameni şi oamenii vor zice că statul iar vrea să stoarcă bani, impunându-i să schimbe permisele” şi nu am făcut acest lucru. Acum aceste permise în Republica Moldova sunt valabile. În paralel, concetăţeni noştri din Italia sunt amendaţi, atunci când sunt opriţi şi prezintă permise de tip vechi. Noi am aflat acest lucru prin intermediul demersurilor de la ministerul de externe, pentru că acolo au venit mai multe plângeri de la concetăţenii noştri din Italia, după care am anunţat: „Oameni buni, puteţi avea o problemă, atunci când plecaţi peste hotare şi vă opreşte poliţia cu acest permis vechi. Este de dorit să-l preschimbaţi într-un permis care are termen de valabilitate”. Este o acţiune benevolă. Cel care conştientizează face lucrul acesta, cel care nu iese peste hotare nu are pentru ce să o facă, pentru că acest permis este valabil. Dar, cu părere de rău, am citit foarte multe articole şi postări în internet unde se interpretează că noi impunem oamenii şi scurgem bani din oameni. Absolut nu este o impunere acest lucru.”

Valentina Ursu,

Valentina Ursu,

Europa Liberă: Iniţial, aţi acceptat ca cetăţenii din stânga Nistrului să beneficieze de acte gratuit. Aţi sistat această procedură de a acorda actele de identitate fără bani. De ce?

Pavel Filip: „Eu niciodată nu am acceptat acest lucru. Exista o hotărâre de guvern pentru ca celor care locuiesc în stânga Nistrului, şi nu este vorba de acte de identitate, doar de paşaport. Pentru că prima documentare, buletinul de identitate, absolut toţi îl primesc gratis, nu contează dacă eşti din stânga sau din dreapta Nistrului, fiind cetăţean al Republicii Moldova. Dar paşaportul pentru cei din Transnistria nu ştiu de ce şi cine cândva a luat decizia să fie eliberat gratis. Eu am considerat tot timpul că este o discriminare. De ce cei de la Chişinău trebuie să plătească pentru paşaport, dar cei de la Tiraspol nu trebuie să plătească pentru paşaport? Cel puţin, acum am echilibrat această situaţie, plătesc şi cei din stânga, şi cei din dreapta Nistrului. Eu o consider o situaţie absolut normală, pentru că paşaportul este un document de călătorie.”

Europa Liberă: Vreau să vă mai întreb despre registrul electronic al alegătorului.

Pavel Filip: „Registrul electronic al alegătorului acum, la alegerile locale, a fost folosit.”

Europa Liberă: A fost şi o neînţelegere acolo, că cineva ar fi pătruns la datele personale.

Pavel Filip: „De aceasta trebuie să aibă grijă cei care sunt responsabili de Registru, pentru că securitatea cibernetică este un lucru foarte important şi trebuie să avem grijă de securitatea cibernetică. Cu părere de rău, în Republica Moldova se atrage încă puţină atenţie, dar noi suntem cei care am elaborat programul pentru securitate cibernetică de comun acord cu alte instituţii, cum ar fi SIS, Ministerul de Interne, dar şi Ministerul Apărării. Pentru că şi securitatea din acest domeniu este una foarte importantă şi, ulterior, urmează să fie aprobat acest program. Îmi pare bine că a fost apreciat şi de către mulţi străini, la summit-ul din primăvara aceasta, când am prezentat acest program...”

Europa Liberă: Dar cât de vulnerabilă rămâne a fi Republica Moldova, când e vorba de atacuri cibernetice?

Pavel Filip: „Nu vreau să mă dau în declaraţii acum, pentru că depinde de sisteme. Putem vorbi în general despre Republica Moldova, cât ţine de registrele de bază, Registrul de stat al populaţiei, al unităţilor de drept, care sunt la Întreprinderea de Stat „Registru”, au un grad de securitate foarte şi foarte avansat. De aceea, prin acest program de securitate cibernetică, noi venim în premieră în Republica Moldova cu nişte reguli de joc. Am mai avut cazuri în Republica Moldova că s-ar părea iniţial că nu sunt nişte registre foarte importante, dar conţin date iniţiale şi au fost sparte unele registre, au apărut pe internet şi nume cu numere de telefon şi adrese.”

Europa Liberă: Ne amintim de cazul Starnet.

Pavel Filip: „Exact. Este o iresponsabilitate. De aceea, acest program prevede că cel care urmează să deţină un registru cu date personale, cel puţin, trebuie să corespundă unor cerinţe şi el trebuie să fie certificat sau autorizat. Aceasta ar însemna că el corespunde cerinţelor care sunt impuse şi periodic va fi în situaţia să-şi petreacă auditul sistemelor. Deci, acest audit trebuie să constate dacă corespunde gradului de securitate sau nu corespunde. Dacă nu corespunde, atunci el primeşte o prescripţie şi trebuie să şi-l ajusteze. Dacă corespunde, să lucreze mai departe, slavă Domnului. Deci, noi venim cu nişte reguli de joc foarte clare în domeniul securităţii cibernetică, pentru că, vă spunea, puţin cine conştientizează. Este foarte important să începem. Atunci când omul pune mâna prima dată pe calculator, el trebuie să cunoască despre securitatea cibernetică. Pentru că foarte multe fraude pot fi preîntâmpinate prin lucruri elementare – să cunoască, spre exemplu, fiecare că atunci când iese din birou, trebuie să-şi închidă calculatorul, să-şi pună parole mai sofisticate, aceste parole trebuie schimbate din când în când. Sunt nişte lucruri elementare, dar care ne pot proteja foarte tare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG