Linkuri accesibilitate

„Până la urmă, fiecare dintre noi decide soarta comunității în care locuiește”


Ce greutate a avut votul fiecărui alegător la scrutinul local din iunie. Vasile Botnaru discută cu Aliona Apostu.

Asociația Promo Lex care a monitorizat recentele alegeri locale a analizat ulterior rezultatele, încercând să vadă ce greutate a avut votul fiecărui alegător. Analista Aliona Apostu i-a spus într-un interviu lui Vasile Botnaru că a fost depistat cel puțin un caz când totul a depins de un singur vot.

Europa Liberă: Sloganul „Votul tău contează!” era perceput, de regulă, ca unul metaforic: mobilizează-te, că depinde de tine. Acum înțeleg că aveți un studiu din care rezultă că un singur vot chiar a înclinat balanța în favoarea unei persoane sau a alteia.

Aliona Apostu: „Sau a decis soarta unui concurent care nu a acumulat un singur vot. Echipa Promo-LEX a făcut un studiu al câștigătorilor concurenți electorali în cadrul alegerilor parlamentare din 2015. Chiar ne era interesant să vedem pe cât contează votul unui alegător, pentru că sloganul tuturor concurenților electorali este: „Votul tău contează!”. Campania electorală desfășurată chiar și de Comisia Electorală Centrală este: „Participă la vot!”, „Votul contează!”, și atunci am zis să vedem pe cât contează votul unui simplu alegător. În campania electorală parlamentară este greu să sesizezi pe cât de greu este votul alegătorului, la alegerile locale am zis să-l vedem. Și atunci am făcut o sinteză și am văzut că sunt mai mulți concurenți electorali pentru care un vot, două, chiar și trei au fost decisive, ca să câștige campania. Și avem un caz când concurentului efectiv nu i-a ajuns un singur vot, ca să câștige, ca ulterior, în turul doi, să piardă alegerile. De exemplu, la Florești, satul Frumușica, candidatul a câștigat cu două voturi. A câștigat cu două voturi. Avem cazuri la Florițoaia Veche, Ungheni, Margarin Sergiu cu două voturi a câștigat la Baban Margarita. Dar avem un caz interesant la Topala, Cimișlia. Noi cunoaștem ce zarvă a fost la Topala, Cimișlia, când a fost desfășurat în data de 28 iunie turul doi al alegerilor, pentru că știți că alegerile din 14 iunie au fost…”

Europa Liberă: ..da, s-au deteriorat buletine etc.

Aliona Apostu: „Atunci câștigătorului Gribineț Ivan nu i-a fost suficient un singur vot, ca să câștige alegerile. Avea doar 230 de voturi, fix 50% de voturi și nu i-a ajuns un singur vot ca să câștige alegerile. Deja la alegerile repetate din 12 iulie aceluiași Gribineț Ivan nu i-au ajuns două voturi, ca să câștige alegerile. Adică, dacă la data de 28 iunie mai avea un singur vot, el câștiga alegerile. La scrutinul care deja s-a desfășurat pe data de 12 iulie dumnealui a pierdut cu două voturi alegerile față de doamna Costaș Nadejda.”

Europa Liberă: Cum tălmăciți totuși aceste situații când la limită, „la mustață”, cum se spune românește, s-au câștigat alegerile?

Aliona Apostu: „Chiar să luăm același sat Topala, noi știm, conflictele la Topala au fost pentru că a existat o migrație artificială a alegătorilor. Și conform observatorilor Promo-LEX, această campanie a fost desfășurată mai mult întru susținerea candidatului care a pierdut alegerile. Susținătorii candidatului de la PDM, conform observatorilor Promo-LEX, aveau viză de reședință temporară care era valabilă până pe data de 28 aprilie. Ei au participat la alegeri, dar totuși dumnealui, până la urmă, nu a câștigat.”

Europa Liberă: Deci, efortul de mobilizare pe care l-a depus un candidat, de fapt, a fost contrabalanțat de celălalt candidat care și-a mobilizat susținătorii. În concluzie, aceste situații la limită arată că oamenii pot fi mobilizați, când îi vizează direct campania?

Aliona Apostu: „Până la urmă, fiecare dintre noi decide soarta comunității în care locuiește. Și posibil cazul Topala a demonstrat că alegătorii sau cetățenii acestui sat au înțeles că de dânșii depinde soarta lor. Dacă ați văzut, avem și cazurile, Promo-LEX le-a publicat săptămâna trecută, când încrederea alegătorilor, localități unde 100% alegătorii au decis: noi vrem numai acest candidat să fie.”

Europa Liberă: Întrucât sunteți analist la Promo-LEX, vreau să vă împărtășiți impresia dumneavoastră: activismul, temperatura activismului este mai mare la locale decât la parlamentare?

Aliona Apostu: „Eu consider că este mai mare, mai tensionată. Dar activismul concurenţilor este mai pasiv faţă de parlamentare.”

Europa Liberă: De aici rezultă următoarea întrebare: dacă dumneavoastră personal ar fi să răspundeţi la întrebarea „Preşedintele trebuie ales în Parlament sau direct de către alegători?”, ce aţi spune şi cum aţi motiva această opţiune?

Aliona Apostu: „Aş considera totuşi că trebuie să fie ales de alegători. Alegătorul şi-ar pune întrebarea: „Pe cine eu aleg? Care este soarta ţării?”. Întrucât cum eu decid pentru soarta comunităţii mele nemijlocit, tot aşa aleg şi soarta ţării. Preşedintele este acel organ care combină şi executivul, şi legislativul, el este acel care dă şi un imbold ţării pentru unele activităţi nemijlocite.”

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Europa Liberă: Mai există o întrebare: știţi că unele partide au pledat să fie aleşi membrii Parlamentului, cel puţin jumătate, pe circumscripţii uninominale, adică persoana să iasă în faţa alegătorilor şi să nu rămână anonim, undeva pe lista de partid. În sensul acesta credeţi că este o idee oportună să se discute, iarăşi, alegerea deputaţilor pe circumscripţii uninominale?

Aliona Apostu: „Eu sunt de acord că este o oportunitate foarte bună pentru noi, din simplul motiv că alegătorul şi-ar şti acel deputat pe care îl reprezintă şi ar putea să vorbească cu dânsul la direct şi să ceară de la dânsul la direct pentru faptele pe care le-a promis. Cum noi cerem de la primari „Răspunde-ne”, poate unii sunt mai pasivi sau alţii mai activi, dar oricum noi îi întrebăm: „Care sunt activităţile din campanie, pe care tu le-ai promis?”, tot aşa ar putea să ceară şi de la deputaţi. Pe când de la partid... Da, au încercat să facă: hai că noi alegem reprezentanţii noştri la partid, dar şansele că reprezentanţii noştri vor trece în Parlament sunt minime şi atunci când vin alegerile, noi spunem: „Cereţi de la reprezentantul nostru, nu de la deputatul nostru’.”

Europa Liberă: Exemplul cel mai concludent sunt tarifele: au plecat în vacanţă, lăsându-i pe consumatori în faţa tarifelor majorate. Dar băţul e cu două capete. Cei care vor concura pentru funcţia de deputat în circumscripţii uninominale s-ar putea să devină populişti, să promită poduri şi şosele, în loc să se gândească la strategii de dezvoltare.

Aliona Apostu: „Ei toţi promit şi poduri, şi şosele, cum spuneţi dumneavoastră. Şi până la urmă, din acei reprezentanţi ai partidului care sunt în Parlament, îi cunoaştem doar pe doi-trei, care sunt lideri şi care cel mai des sunt arătaţi la televizor. Restul sunt în umbră. Şi noi, efectiv, nu ştim care sunt activităţile desfăşurate. În cazul când ei vor fi populişti şi vor zice: „Eu vă promit poduri şi şosele”, bine, mersi, haideţi în strategia pe care o va elabora partidul în Parlament să fie şi acele poduri, şi acele şosele pe care le-a promis alegătorilor.”

Europa Liberă: Cine apleacă ureche, în general, la concluziile dumneavoastră? Cine le transformă în eventuale iniţiative legislative, în eventuale amendamente la legislaţia curentă?

Aliona Apostu: „Aceeaşi Comisie Electorală Centrală este organul atent la rapoartele Promo-LEX şi au fost desfăşuraţi chiar şi unii paşi la acest capitol.”

Europa Liberă: Adică nu e muncă în van?

Aliona Apostu: „Nu. Nemijlocit, cu suportul jurnaliştilor, multă informaţie este mediatizată, astfel că avem rezultate. Luăm chiar exemplul alegerilor parlamentare, unde s-a vorbit foarte mult de ceea ce ţine de monitorizarea campaniei financiare a concurenţilor şi rapoartelor financiare. Şi având rezultate la alegerile locale, când rapoartele financiare ale concurenţilor electorali au fost detaliate şi nu într-atât deja de interesante pentru presă, nu am avut acele decalaje de informaţii, masive.”

XS
SM
MD
LG