Linkuri accesibilitate

Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudenţială și semnificația sa (V.Stoiciu/contributors.ro).

Celebrul raport al lui Boris Nemțov este prezentat astăzi cititorilor ziarului Adevărul de către Cristian Unteanu, care îl socotește „un document senzațional”. Finalizat de către un grup de colaboratori după asasinarea politicianului în luna februarie, Raportul Nemțov este „o compilaţie de informaţii, mărturii şi probe directe ale prezenţei militarilor ruşi pe teritoriul ucrainean”. Sunt analizate motivele implicării Rusiei, mijloacele de comunicare folosite de Kremlin, precum şi „costul plătit de cetăţenii ruşi pentru operaţiunile militare” din Ucraina. „Aventura declanşată de Putin în estul Ucrainei a produs Rusiei o pierdere politică imensă. Războiul cu Ucraina este neaşteptat, murdar şi cinic. Este o crimă împotriva tuturor ruşilor. Îi plătim preţul cu viaţa compatrioţilor noştri, prin criză politică şi izolare economică”, spune raportul Nemțov, citat astăzi în ziarul Adevărul.

Omenirea revine la „politica de mare putere”, susține Iulian Fota, într-o analiză apărută în revista 22. Conceptul presupune o trecere în planul doi, practic o diluare a importanței organismelor de decizie colectivă la nivel mondial, cum sunt Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană, Alianța Nord-Atlantică sau Organizația Mondială a Comerțului. Fota trece în revistă câteva momente când asemenea organisme au fost scoase din circuit de inițiative individuale ale statelor: Franța lui Nicolas Sarkozy, de pildă, ar fi zădărnicit eforturile de negociere cu Rusia ale Uniunii Europene intervenind cu o negociere bilaterală Paris-Moscova, și care ar fi fost în avantajul Rusiei. Problema momentului actual este că nu se revine la o ordine bipolară, cum a fost înainte de 1989, ci la una tripolară, în care alături de Statele Unite și Rusia intervine și China. Or, arată Iulian Fota, aceasta este cea mai periculoasă formulă, pentru că, în trei, cresc gradul de neîncredere și riscul înțelerilor bilaterale separate. Referitor la Ucraina, autorul analizei deplânge faptul că Uniunea Europeană se complace tacit în revenirea la „politica de mare putere”. Atât chestiunea ucraineană, cât și problema Iranului n-au figurat niciodată pe agenda Uniunii, ci au fost discutate în formate restrânse, informale și netransparente.

La București se înființează Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudenţială - un grup de nouă experți, condus de guvernatorul Băncii Naționale a României. Victoria Stoiciu, care scrie pe contributors.ro, consideră că organismul trimite democrația în vacanță: în opinia comentatoarei, cei nouă experți nu au legitimitate pentru că nu au fost aleși și nici nu se prevede că răspund în fața cuiva pentru recomandările pe care le fac guvernului. Nu ar fi însă doar o problemă a României, ci a Uniunii Europene în întregime. Ea „se transformă din ce în ce mai mult într-o anexă a industriei financiare reprezentate printr-o nouă castă – tehnocrația”. Victoria Stoiciu este convinsă că nu revendicările crescânde ale majorității sunt de natură să propulseze guverne care vor adopta măsuri populiste, ci vina ar fi tocmai a tehnocraților, a liberalismului care acordă tot mai multe privilegii capitalului financiar.

XS
SM
MD
LG