Linkuri accesibilitate

Oleg Serebrian: „Una dintre greşelile noastre cardinale este a ne pune speranţa în exterior”


Interviu cu fostul ambasador al R.Moldova la Paris.

Europa Liberă: Partenerii de dezvoltare așteaptă de la Republica Moldova reforme. De ce această insistență din partea lor?

Oleg Serebrian: „Europa își dorește la hotarele sale un stat stabil, o guvernare previzibilă, mai ales în condițiile în care la hotarele de est ale Uniunii Europene avem câteva focare de instabilitate, Ucraina, întâi de toate, dar și Caucazul. În această situație a avea un focar de instabilitate în plus – Republica Moldova, evident că nu-și dorește nimeni acest lucru.”

Europa Liberă: Deși regiunea transnistreană rămâne a fi parte componentă a unei instabilități.

Oleg Serebrian

Oleg Serebrian

Oleg Serebrian: „Rămâne a fi. Este parte, probabil, a aceluiași dosar ca și conflictul din sud-estul Ucrainei. Totuși, o criză social-economică din Republica Moldova ar conduce la agravarea situației, ar putea detona această situație destul de fragilă de la noi, care, fără îndoială, s-ar extinde și spre Ucraina de sud-vest. Zona transnistreană este la hotar cu Odesa, este foarte aproape de acest mare oraș care dă semne de neliniște în ultimele luni.

Sudul Republicii Moldova, de asemenea, dă temei de neliniște partenerilor noștri vestici, la fel ca sudul Basarabiei aflat în componența Ucrainei. Vedem că au fost mai multe acțiuni în ultimul timp care sunt, cel puțin, îngrijorătoare, ne fac să credem că și în sud-vestul Ucrainei se pregătesc scenarii de secesiune sau de destabilizare a situației. Deci, o dată în plus, aceasta face partenerii noștri europeni să fie mai hotărâți ca țările din Parteneriatul Estic să își facă temele pentru acasă mai bine. Nu spun că de o manieră exemplară. Niciuna dintre cele șase țări membre ale Parteneriatului Estic nu mai sunt exemplare. Nu știu dacă mai putem vorbi de elevi buni sau elevi slabi, toți cei șase parteneri estici sunt restanțieri, cel puțin la unul sau două capitole. Republica Moldova este restanțieră, clar, la capitolul combaterii corupției și sărăciei, reformelor în aceste domenii importante, sociale și economice.”

Europa Liberă: Se poate face o întorsătură, astfel încât guvernarea de la Chișinău să fie credibilă pentru partenerii din exterior care oferă și asistență, pentru ca lucrurile să se schimbe și aceste restanțe să nu mai existe, să nu mai existe sărăcie, să nu mai existe corupție, să nu mai existe injustiție?

Oleg Serebrian: „Republica Moldova a reușit foarte greu să își creeze o imagine pozitivă după 2009. Punctul de jos al credibilității Republicii Moldova a fost după aprilie 2009, când s-a compromis definitiv vechea guvernare. Și au apărut în Occident speranțe foarte mari față de noua guvernare care a venit în vara anului 2009. Treptat-treptat această încredere s-a edificat. S-a clădit greu încrederea și această imagine pozitivă a Republicii Moldova atât în Vestul Europei, cât și în Statele Unite.”

Europa Liberă: S-a clădit greu și s-a ruinat în scurt timp.

Oleg Serebrian: „S-a clădit greu, dar știți cum e, să clădești un lucru este foarte greu și să distrugi e foarte ușor. Ruinarea acestei imagini s-a produs, efectiv, în câteva luni. Asistăm în prima jumătate a anului 2015 la o cădere liberă a imaginii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Eu nu știu dacă vă întreabă interlocutorii din Occident, dar am să vă pun eu această întrebare tranșant: Republica Moldova se poate autoguverna?

Oleg Serebrian: „Nimeni nu a pus această întrebare. Republica Moldova e o țară cu multe probleme. Și cea mai mare problemă este lipsa de încredere în sine, este neîncrederea societății. Însăși întrebarea dumneavoastră demonstrează că planează pe undeva în societate o întrebare de acest fel: poate sau nu Republica Moldova să se autoguverneze. Dacă facem o analiză a textelor politologilor, comentatorilor politici care scriu despre Republica Moldova de aici, autohtoni, vom vedea că există undeva această temere, acest gând că Republica Moldova este un stat falimentar, neguvernabil. De altminteri, chiar la nivel de comportament al partidelor politice, putem descifra această idee, o găsim ascunsă, dar ea este prezentă.

Această divizare a discursului geopolitic Est-Vest este o manieră ascunsă de a spune: „Noi nu suntem capabili să ieşim singuri, avem nevoie fie să fim traşi de vestici, fie de estici spre un anume mal”. Dorinţa cetăţenilor de a merge hotărât spre Est sau spre Vest, sau spre Bucureşti este, iarăşi, o expresie a acestei temeri refulate, poate neconştientizate chiar de majoritatea celor care o exprimă uneori involuntar.”

Europa Liberă: Pe ce repere se clădeşte statalitatea Republicii Moldova astăzi?

Oleg Serebrian: „E un lucru care funcţionează din inerţie în momentul de faţă.”

Europa Liberă: Dacă Moldova e măcinată de corupţie, de sărăcie, de injustiţie, de atâtea metehne care trag la fund statul acesta, ce trebuie să stea în capul mesei pentru cei care conduc astăzi cu statul Republica Moldova? Pentru că priorităţile nu sunt clare, ideea solidarizării societăţii nu apare, lipsa unei clase politice responsabile se face simţită. Cum se depăşeşte situaţia aceasta?

Oleg Serebrian: „Una dintre greşelile noastre cardinale este a ne pune speranţa în exterior. Este cea mai mare greşeală când credem că Republica Moldova va fi clădită ca stat din exterior. Din exterior se distrug state.”

Europa Liberă: Se creează ideea că cel din exterior ar trebui să-i vrea bine mai mult statului Republica Moldova decât şi-l doresc cetăţenii lui.

Oleg Serebrian: „De regulă, din exterior se distrug state, nu se construiesc state. Trebuie să existe o dorinţă a noastră şi a clasei politice, şi a societăţii civile, şi a cetăţenilor să aibă aici un stat. Această dorinţă, fără îndoială, va veni la un moment dat. Mă tem să nu fie foarte târziu, întrucât conjunctura se va schimba în zonă.

Cred că balticii au avut de câştigat anume prin dorinţa lor, a fost o idee naţională dorinţa de a clădi un stat-naţiune, un stat naţional după 1991. În Republica Moldova ea nu a fost, ea nu există deocamdată, această dorinţă. Nu generalizez, nu spun că toţi nu vor, dar vorbim de o masă critică a cetăţenilor. Chiar şi această fugă din Republica Moldova este ceva simptomatic, mai ales exodul tinerilor.”

Europa Liberă: A fost exodul braţelor de muncă, după care a urmat exodul de creieri.

Oleg Serebrian: „Acesta a fost cred că primul. Pentru că cei care au avut medici, ingineri, profesori, artişti care s-au putut manifesta mai bine în exterior au plecat fie în România, fie în vestul Europei. După aceasta chiar au plecat braţele de muncă. Noi nu mai avem astăzi braţe de muncă. Nu ştiu dacă suntem conştienţi de faptul că pe marile şantiere din Republica Moldova deseori sunt aduşi muncitori din exterior, sunt aduşi muncitori din Turcia.”

Europa Liberă: O clasă politică înţeleaptă ce trebuie să facă, în aceste condiţii, astfel încât cetăţeanul să recâştige încrederea în acest stat şi în instituţiile lui?

Oleg Serebrian: „Întâi de toate, trebuie clasa politică să aibă încredere în sine şi dorinţă, aceasta se transmite la nivel metalingvistic. Clasa politică de la noi, probabil, involuntar, transmite un mesaj de neîncredere în forţele proprii şi de provizorat. Prin declaraţiile care sunt făcute, prin acţiunile care sunt făcute, avem sentimentul că trecem dintr-un provizorat în altul, că totul este la nivelul a câteva luni, că niciun proiect nu este lansat pentru o perioadă definită, proiect de durată. Schimbarea frecventă a guvernelor e o problemă în mai multe ţări, o întâlnim şi în alte state.”

Europa Liberă: Dar acolo există o continuitate.

Oleg Serebrian: „Dar există o continuitate. Faptul că în ţări precum Italia sau Japonia guvernele s-au schimbat în anii ’60-’70 extrem de des,

Marea noastră problemă în momentul de faţă este că această instabilitate politică se suprapune pe o instabilitate socială...

la fiecare şase luni, nu a împiedicat Italia şi Japonia să fie miracole economice în perioada anilor ’60-’70 şi exista o stabilitate a societăţii. A nu se confunda instabilitatea politică cu instabilitatea socială.

Marea noastră problemă în momentul de faţă este că această instabilitate politică se suprapune pe o instabilitate socială şi, mai mult decât atât, se suprapune, ceea ce este şi mai grav, pe o instabilitate psihologică de masă a populaţiei în Republica Moldova, lumea este frustrată, dezamăgită, decepţionată.”

Europa Liberă: Nu mai crede nimănui şi în nimic.

Oleg Serebrian: „E foarte greu de depăşit. Mă întrebaţi ce trebuie să facă clasa politică...”

Europa Liberă: Vreau nişte reţete, nişte sfaturi, nişte sugestii pentru cei care stau în vârful puterii şi trebuie să depăşească situaţia de criză.

Oleg Serebrian: „Avem deja un guvern, este un prim-ministru care pare destul de determinat, de hotărât să schimbe ceva. Este o echipă care, sper eu, va reuşi să mişte puţin carul din loc. Va fi foarte greu. Este un exerciţiu dificil, dar trebuie cât mai mult să încercăm să ne autoresponsabilizăm, să nu aşteptăm ajutorul de la Bucureşti, de la Moscova, de la Bruxelles, de la Washington. Aceasta este important. Şi factorul extern este important, dar, pe undeva, simt chiar dureros această dorinţă de asistenţă permanentă pe care o avem – asistenţă economică, politică, morală.

Mă uit la situaţia şefilor de misiune, ambasadorilor aici, în Republica Moldova: fiecare este invitat, e întrebat, îşi dă cu părerea despre cum

Ne uităm în gura lor ca în gura unui proroc....

trebuie să se dezvolte Republica Moldova, ce trebuie să facă Republica Moldova. Cred că dacă un ambasador într-o ţară vestică sau mai puţin vestică s-ar comporta astfel, chiar în Ţările Baltice, să le dea sfaturi ce trebuie să facă, el ar pleca în 72 de ore de acolo. Şi nu îi învinuiesc pe ei, adică, nu este vina lor, este problema noastră, pentru că noi ne uităm în gura lor ca în gura unui proroc.”

Europa Liberă: Sau salvator.

Oleg Serebrian: „Sau salvator. Deci, dureroasă această neîncredere în forţele proprii. Şi dacă nu ai încredere în forţele proprii, atunci nu poţi construi nimic. Şi aceasta se simte, se transmite. Clasa politică probabil că nici ea nu are mare încredere în ceea ce face, poate că pe alocuri nici nu ştie anumite lucruri cum să le facă mai hotărât.

Combaterea corupţiei, bunăoară, aici trebuie să fie cineva foarte hotărât şi care să nu aibă o implicare în scheme de corupţie, să nu aibă o

Trebuie o epurare masivă a structurilor de forţă, o reformare ...

afiliere şi trebuie să fie un om foarte determinat. Or, la noi a pătruns acest flagel al corupţiei în structurile de forţă. Trebuie o epurare masivă a structurilor de forţă, o reformare. Am văzut în Georgia, în alte ţări, în care s-a încercat punerea în aplicare a unor reţete de luptă cu corupţia, care merge până foarte jos. Noi vorbim deseori de corupţia la nivel înalt în primării, în ministere. Ea merge până foarte jos, până la cele mai mici celule de administraţie locală sau şcoli, sau spitale ş.a.m.d. Dar pentru aceasta ar trebui să vină cineva foarte determinat, în vederea reformării structurilor de forţă.”

Europa Liberă: Dar sunt persoane reformatoare?

Oleg Serebrian: „Probabil că sunt. Nu ştiu dacă sunt neapărat foarte în evidenţă.”

Europa Liberă: De ce nu-i cunoaşte opinia publică?

Oleg Serebrian: „Nu ştiu dacă şi opinia publică neapărat vrea să-i cunoască şi vrea să-i aprecieze. Vorbesc de un fenomen social şi politologic mai curând. Pentru mine alegerile locale au fost extrem de simptomatice. Spunea Vitalie Ciobanu recent, într-un comentariu, referindu-se la Maia Sandu, că în Republica Moldova este suficient să nu fii hoţ şi devii erou naţional. Nu ştiu dacă este suficient. Nu ştiu dacă Maia Sandu ar lua într-un oraş mare 60% din voturi. Am văzut situaţii în care a fost posibil să se ia 60% din voturi.”

Europa Liberă: Vă referiţi la Bălţi, la Orhei?

Oleg Serebrian: „Da. Şi mă refer la faptul că cetăţeanul nostru nu ştiu dacă este atât de imaculat şi aşteaptă neapărat reformele despre care vorbiţi dumneavoastră. Problema este într-o reformare, întâi de toate, a societăţii, o reformare de stare de spirit, o reformare de creieri. Şi aici este nevoie de societate civilă, de presă. Aceasta spunem şi colegilor noştri francezi, care mă întrebau ce trebuie de făcut în Republica Moldova ca să se schimbe situaţia, zic: „Nu contaţi doar pe clasa politică. Sau întâi de toate contaţi pe o presă realmente liberă şi o societate civilă veritabilă, care treptat-treptat ar putea modifica societatea, starea de spirit din societate”. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în unele oraşe din Republica Moldova indică o boală profundă a societăţii moldoveneşti, care nu se referă doar, aşa cum spunem noi, la clasa politică, se referă la societate.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG