Linkuri accesibilitate

Neolegionarii din România: până la cinci ani închisoare pentru propagandă pe Internet


Evrei uciși în cursul marelui pogrom de la Iași în 1941

Evrei uciși în cursul marelui pogrom de la Iași în 1941

Negarea caracterului fascist al Mișcării Legionare este de acum înainte pedepsită cu închisoare, la fel și formulele de transformarea liderilor acestei Mișcări în eroi sau sfinți.

Înainte de a fi adoptată așa numita lege „anti-legionari” nu au existat niciun fel de dezbateri publice asupra subiectului și abia după ce a fost promulgată de președintele Klauss Iohannis lucrurile au putut fi discutate. Procesul prin care a fost modificată Legea anterioară din 2002 privind „interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii” a avut un parcurs relativ netransparent. Inițiatorii, parlamentari liberali, au vrut probabil să evite discuțiile în răspăr, tumbele naționaliste sau xenofobe și încăierarea celor care consideră că nostalgicii comunismului ar fi mai avantajați prin comparație cu neolegionarii.

Oricât de complicate ar fi aceste dezbateri, ele sunt însă necesare, pentru exersarea unei democrații problematice, cum este cea din România, fiind de mirare că un proiect atât de important a trecut prin Parlament și apoi a fost promulgat, aproape fără știrea românilor.

Noua Lege (217/215) aduce îmbunătățiri evidente, față de precedenta, în primul rând prin faptul că definește Holocaustul care a avut loc în România, pe care unii politicieni l-au negat public, cum a fost cazul, fostului ministru socialist Dan Șova și pe care refuză să-l accepte și unii reprezentanți ai societății civile. Astfel noua Lege precizează că „prin Holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944”. România este responsabilă pentru cei 300.000 de evrei exterminați în timpul regimului Antonescu și pentru cei 25.000 de romi trimiși în lagăre în Transnistria.

În ultimii ani, neolegionarii și alți exponenți ai extremei drepte au devenit din ce în ce mai activi mai ale pe Internet, asumându-și rolul de continuatori ai rezistenței comuniste. Noua Lege vine cu cel puțin două măsuri serioase împotriva acestora. Pe de o parte cu o definiție în care se arată că prin Mișcarea Legionară se înțelege „o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927 -1941 sub denumirile de Legiunea Arhanghelului Mihai, Garda de Fier, și Partidul Totul pentru Țară”. Și pe de altă parte, cu pedepsirea „negării, contestării sau minimalizării“ Holocaustului cu închisoare de la șase luni la cinci ani, inclusiv dacă aceste fapte se produc „prin intermediul unui sistem informatic”.

Noua Lege împotriva extremiștilor le dă astfel o mare lovitură neolegionarilor, care nu vor mai putea folosi mediul online pentru propaganda lor. Negarea caracterului fascist al Mișcării Legionare este de acum înainte pedepsită cu închisoare, la fel și formulele de transformarea liderilor acestei Mișcări în eroi sau sfinți.

Mulți critici ai legii sunt nemulțumiți că în textul ei nu apare cuvântul „comunism” sau „Gulag”, fiindcă în România după extremismul regimului Antonescu, a venit extremismul de factură stalinistă, iar apoi cel ceaușist. Nu e vorba despre comparații între Holocaust și Gulag, ci despre instrumente care ne pot ajuta să înțelegem ambele sisteme criminale, în așa fel încât să nu mai repetăm istoria. Poate că pentru propaganda comunistă, chiar dacă în România nu e cazul, cel puțin deocamdată, va fi nevoie de un alt cadru legal. Deocamdată, această lege rezolvă o problemă existentă: cea a avântului site-urilor pro-legionare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG