Linkuri accesibilitate

Barometrul INSCOP arată o încălzire a ideii de „Mare Unire”, doar în perspectiva împlinirii a 100 de ani de la momentul 1 decembrie 1918 (Adevărul)


Victor Ponta „la mâna lui Dragnea și va juca exact cum îi cânta baronii” (A. Pora/„22”).

Ediția centrală a ziarului Adevărul comunică rezultatul Barometrului INSCOP în ceea ce privește percepția asupra Republicii Moldova: două treimi dintre români și-ar dori pentru 2018 revenirea Moldovei la România, printr-o nouă „Mare Unire”. Sociologul Darie Cristea, directorul general al INSCOP, situează însă cifrele în context: barometrul arată o încălzire a ideii de „Mare Unire”, în perspectiva împlinirii a 100 de ani de la momentul 1 decembrie 1918, dar nu mai mult decât atât.

Alte răspunsuri indică un grad precar de cunoaștere a problemelor de dincolo de Prut. Există, de pildă, o întrebare privind gradul de satisfacție față de realegerea lui Dorin Chirtoacă la conducerea primăriei generale a Chișinăului: procentul non-răspunsurilor este de peste 40%, or asta demonstrează tocmai necunoașterea realităților din Republica Moldova. Sociologul comentează de asemenea pentru Adevărul că românii văd România drept locomotiva integrării Moldovei în Uniunea Europeană.

Estul Ucrainei este pe cale să devină un conflict înghețat, dar unul care să nu se mai poată reaprinde, arată Iulian Chifu în Evenimentul zilei. El susține că „aceasta e alternativa dureroasă la formula angajării unui război pe scară largă și a menținerii amenințării cu reluarea conflictului mai departe, în interiorul Ucrainei”. Practic ar fi vorba de menținerea, de jure, a frontierelor Ucrainei ca stat unitar, dar, în același timp, instituirea unei frontiere de facto, între regiunile separatiste și restul țării.

Frontiera de facto ar urma să fie securizată militar pe ambele părți, atât de Ucraina, cât și de Rusia. Militarii ruși nu vor dispărea din regiune, dimpotrivă, în schimb vor fi la vedere, cu un statut legal - sau cel puțin recunoscut de ambele părți. Avantajul acestui compromis, arată Iulian Chifu, ar fi că se poate evita condiționarea de către Rusia a politicii externe a Ucrainei, în special a aranjamentelor de natură economică ale Kievului, precum și a apartenenței țării la spațiul de liber schimb european. În absența unui acord precum cel prezentat de Chifu, regiunile separatiste ar putea face uz de dreptul lor de veto odată ce ar fi înzestrate cu un numit grad de autonomie. Dacă acceptă un conflict pentru totdeauna înghețat, Kievul s-ar putea alege măcar cu o reformă substanțială a serviciilor sale de informații. Echilibrul acesta pe muche de cuțit nu poate fi păstrat decât dacă se evită în mod profesionist orice escaladare nedorită, orice accident sau interpretare greșită, se mai arată în Evenimentul zilei.

În România, presa constată ieșirea din scenă a premierului Victor Ponta și intrarea noului lider al social-democraților, Liviu Dragnea. Ponta nu a plecat încă de la Palatul Victoria, dar Andreei Pora, de la revista 22, i se pare limpede că e păstrat doar din lipsă de alternativă în rezerva de cadre a PSD. Puterea pe care o mai deține premierul ar fi zero: el este, spune Pora, „la mâna lui Dragnea și va juca exact cum îi cânta baronii”.

Într-un articol apărut pe Hotnews, Dan Tapalagă notează cu atenție șapte pași prin care Liviu Dragnea s-a și impus în ritm record. Ipoteza jurnalistului este că Dragnea pregătește de fapt partidul pentru trecerea în opoziție. Mai mult ca sigur că nu va putea rămâne președinte după Congres, din pricina dosarului său penal care urmează să fie judecat cu sentință definitivă. În prima instanță, Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului privind suspendarea președintelui, din 2012.

XS
SM
MD
LG