Linkuri accesibilitate

Este pentru a doua oară când CSAT, Consiliul Suprem de Apărare a Țării ia în discuție chestiunea fondului forestier.

În România, defrișările de pădure au devenit o problemă atât de importantă încât au ajuns să fie discutate astăzi la Consiliul Suprem de Securitate și Apărare.

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de la început implicat în domeniul silvic, iar premierul Victor Ponta, chiar a insinuat că în jurul lui s-ar fi făcut trafic de influență în favoarea companiei austriece de profil Schweighofer Holzindustrie. Acuzație negată cu forță de președinte.

Mai târziu Klaus Iohannis a respins Codul Silvic folosind argumente identice cu firma austriacă, despre care o anchetă amănunțită a Agenției de Investigații a Mediului cu sediul la Washington a arătat că urmărea obținerea monopolului absolut al achiziționării lemnului tăiat în România, încurajând defrișările ilegale și plătind sume importante pentru tăierile peste limitele admise. Totuși nu s-a dovedit că ar fi existat într-adevăr vreo legătură între președintele român și Schweighofer Holzindustrie, dar Klaus Iohannis încearcă probabil să elimine orice suspciuni aducând subiectul în sfera interesului național.

La masa la care se discută se află în afară de cei mai importanți miniștri ai guvernului și reprezentanții serviciilor secrete, care în mod normal ar

Despăduririle făcute în ultimii 25 de ani au lăsat România cu mai puțin de jumătate din suprafața împădurită pe care o avea înainte de 1989...

trebui să știe care este situația reală și cât de grave sunt defrișările care continuă să se facă. Potrivit datelor existente despăduririle făcute în ultimii 25 de ani au lăsat România cu mai puțin de jumătate din suprafața împădurită pe care o avea înainte de 1989.

În ședința de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării au fost analizate riscurile și vulnerabilitățile la adresa patrimoniului forestier național „determinate de defrișările ilegale”, fapt ce are un impact major asupra mediului de afaceri și asupra bugetului consolidat al României.

Președintele, care este și seful CSAT, a vorbit de mai multe ori despre aceste defrișări indicând că proprietățile mici sub zece hectare ar fi cele mai expuse. Este vorba despre păduri restituite recent proprietarilor care le-au avut înainte de instaurarea comunismului sau urmașilor acestora. Numai că cei care le au în proprietate locuiesc departe de aceste păduri care sunt lăsate la îndemâna hoților. Nu pe aceste suprafețe au avut loc, însă marile despăduriri, ci pe suprafețele aflate în domeniul public, de care sunt responsabile autoritățile locale și centrale.

Potrivit ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, 8,8 milioande de metri cubi de pădure se taie ilegal în fiecare an în România. Odată cu punerea în aplicare a noului Cod Silvic, va apărea Radarul pădurilor, sistem cu ajutorul căruia guvernul crede că va scădea cu 30% masa lemnoasă tăiată ilegal. Au fost introduse, de asemenea, soluții pentru protejarea pădurilor virgine și pentru cantitatea de lemn care poate fi tăiată.

În România, însă, nu legile lipsesc, ci capacitatea de punere a lor în aplicare. Noul Cod Silvic are elemente care descurajează tăierile ilegale, dar nu e sigur că instituțiile de forță ale statului le vor putea pune în aplicare. E posibil ca odată intrată în zona interesului național, defrișarea, ca fenomen, să fie preluată de Serviciul Român de Informații și atunci lucrurile ar putea fi urnite oarecum din loc, cu toate că s-ar putea pune din nou întrebarea până unde merge jurisdicția acestui serviciu.

XS
SM
MD
LG