Cele două mandate de primar le aduc locuitorilor din Larga, raionul Briceni cateva proiecte de infrastructură si modernizare a localitații. Edilul satului Radu Urecheanu îsi propune să atragă mai multe investiții pentru, pentru că din resursele bugetare nu ar reuși să îmbunătățescă condițiile de trai ale localnicilor.
Europa Liberă: Domnule primar, financiar, astăzi mâinile dumneavoastră sunt legate sau le dezlegați de unul singur?
Radu Urecheanu: „Sunt legate, numai că nu sunt legate chiar de tot. Orice primar care e activ și poate să propună niște proiecte și niște idei bune și să le argumenteze poate să câștige, chiar și proiecte transfrontaliere. Nu e o problemă. Cum lumea votează primarul? Primar poate să fie votat și un căruțaș. Însă căruțașul acesta trebuie să aibă niște idei bune, să fie o temelie bună pentru proiecte. Orice primar trebuie să fie inovativ. Nu trebuie să se uite la vecini ce au făcut, trebuie să facă ceva mai bun, trebuie să facă ceva nou.”
Europa Liberă: Ce proiecte salvează astăzi comunitatea Larga?
Radu Urecheanu: „Primăria Larga e unica din Moldova care transmite mesaj la toți consătenii din larga. Noi avem 5000 de locuitori. Eu la primărie dispun de aproape 2000 de numere de telefon mobil. Le trimit sms-uri la toți consătenii cu orice informație de interes public, ori despre fotbal, ori despre curățenie la cimitir, ori despre o întrunire, un concert, o activitate etc.”
Europa Liberă: Și reacționează localnicii la aceste sms-uri pe care le trimiteți dumneavoastră?
Radu Urecheanu: „E procedura care lucrează ca ceasul.”
Europa Liberă: Domnule Urecheanu, ați vorbit despre faptul că imaginația unui primar e de mare preț. Dar pentru a pregăti proiecte, pentru a putea să le câștigați, trebuie muncă în sudoarea frunții, ca să-ți vezi astfel o promisiune împlinită pe care ai făcut-o în campania electorală. Ce proiecte ați câștigat?
Radu Urecheanu: „Piața. Am făcut-o acum. Unicul în raionul Briceni este un proiect să facem un pavilion alimentar. E la ultima sută de metri, duminica vitoare îl dăm în exploatare.”
Europa Liberă: Cât costă?
Radu Urecheanu: „300 de mii de lei. Se duce omul la piață, stă în soare, sunt muște, se duce la toaletă, vine înapoi cu mâinile murdare. Am făcut un pavilion în care orice cetățean se poate duce să își vândă produsele. Și cumpărătorul să fie sigur că dacă a cumpărat un product, acesta corespunde cerințelor sanitare.”
Europa Liberă: Alte proiecte pe care le vreți implementate aici în Larga?
Radu Urecheanu: „Acum lucrăm cu 2KR în parteneriat cu guvernul Japoniei, construim cazangerii pe biomasă pentru liceu și școala de muzică. Noi cu guvernul Japoniei avem acord. Noi construim fundația, care costă 280 de mii de lei, însă cazangeria o pun japonezii. Încălzirea pe biomasă cu trei ani în urmă era cu 50% mai ieftină față de gaz, acum e cu 75%. Dacă se mărește prețul la gaz și la energia electrică, iar suntem în câștig. Oricum, cu biomasă, suntem în câștig permanent. Și vreau să încălzesc liceul, avem școala muzicală pe care tot noi o încălzim. De aceea și facem încălzirea pe biomasă. Avem baterii solare puse la centrul comunitar. Acum mergem cu un proiect prin Fondul de eficiență energetică, am deschis anul acesta școala sportivă, instituție publică, și din anul viitor va fi la finanțare de la stat că e instituție extrașcolară. Şcoala sportivă să o întreţină o primărie nu poate. Cu un proiect tehnic am ieşit la încăperea şcolii sportive, punem baterii solare, cazan pe biomasă, izolarea pereţilor, ferestrelor, schimbarea tâmplăriei.”
Europa Liberă: Deci, proiectele, într-un fel, ajută dezvoltării localităţii. Dacă nu ar exista proiecte, cu banii din buget aţi putea să vă descurcaţi? Sau cât la sută din cerinţe acoperiţi din banii pe care îi primiţi de la buget? Şi, mai ales, dacă aveţi şi dumneavoastră vărsăminte în buget, aveţi agenţi economici care plătesc impozite? Puşculiţa satului e bogată?
Radu Urecheanu: „Agenţii economici se descurcă cu întrebările lor. Însă noi avem proiecte multe cu procent de contribuţie. De exemplu, dacă este un proiect de un milion de lei şi de la Fondul de eficienţă energetică se cere 20%, înseamnă că eu trebuie să am 200 de mii contribuţie, însă pe urmă va fi eficienţă. Niciodată nu merg la proiecte care sunt cu contribuţie mai mare de 20%. Pentru că 15-20% e contribuţia, dar când pui 200 de mii şi iei un milion, aceasta pentru sat e bine. Dar ca să pui toţi banii din primărie e greu tare, e riscant. Tragem nădejde la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, la dumnealor este o strategie – finanţează proiecte fără contribuţia comunităţii, când are proiectul interes regional. Avem nişte proiecte la moment, le dezvoltăm, facem proiect tehnic. Am fost în Ucraina, am propus nişte proiecte transfrontaliere. Oricum contribuţia e de 20%. Trebuie şi primăria să aibă nişte surse pentru contribuţie măcar. Dacă primăria are zero la contribuţie, atunci proiecte nu sunt de aşteptat.”
Europa Liberă: Domnule Urecheanu, vreau să vă întreb şi cum se răsfrânge actul guvernării de la centru asupra teritoriului? Pentru că și aici, în sat, toată lumea discută despre politica promovată de către cei trimişi în Legislativul de la Chişinău, care trebuie să facă şi această coaliţie majoritară, pentru ca ţara să fie guvernată. Se mai intersectează interesele celui de jos cu ale celui de sus şi invers?
Radu Urecheanu: „Ţăranul de la periferie nu înţelege politica de la Chişinău. El votează pentru nişte partide pro-ruse, că ţăranul trebuie să-şi vândă mărul. Şi îl întreb pe ţăran: „Tu ai mere?” „N-am mere, dar liderul are”. A rămas nostalgia, 80% merg să câştige bani în Rusia şi 20% în Europa. Avem băieţi buni care au muncit în Europa, fac business bun, fac buni bani, mai mulţi decât cei care merg în Rusia.”
Europa Liberă: De ce la Larga un gospodar, aşa precum este domnul Urecheanu, primarul, poate să facă ordine şi de ce la Chişinău o clasă politică atât de greu mişcă carul din loc?
Radu Urecheanu: „Interesul politic e mai mare la Chişinău. La Larga interesul politic nu e mare. Multe partide s-au adresat la primar: „Mergem încolo? Mergem încoace?”, întrebarea mea a fost pentru toţi una: „Ce puteţi face pentru Larga?’.”
Europa Liberă: Şi la Chişinău întrebarea ar trebui să fie: „Ce putem face pentru Moldova?”.
Radu Urecheanu: „Interesul e mai mare la Chişinău. Uneori câte un partener politic vine şi spune nişte minciuni, nişte bârfe şi lumea se ia după chestiile acestea. Însă la o periferie ca Larga omul vrea să vadă ce ai făcut personal pentru dânsul. Poţi face un drum bun şi o mahala să voteze, dar altă mahala să spună că e rău. Au fost cazuri că eu am făcut un drum bun şi replica a fost: „E prea bun drumul. Conduc cu viteză mare pe drum”. Am făcut iluminare în sat, drumurile centrale, majoritatea, sunt iluminate. Întrebarea: „De ce a pus primarul lumină pe drumurile bune, dar nu a pus unde drumurile sunt rele, unde e glod?”. Este contrazicere. Omul încă nu e obişnuit să aprecieze bunul şi răul, să nu fie invidios. Invidia e un mare duşman la toate mişcările înainte. Faci un proiect bun – se găsesc care sunt contra.”
Europa Liberă: Ce idee solidarizează naţiunea, societatea moldavă? Viitorul acestei ţări de cine depinde? În mâinile cui se află?
Radu Urecheanu: „În mâinile cetăţenilor. Noi nu suntem pregătiţi psihologic pentru schimbări. Sunt urne puse prin sat şi unii cetăţeni pun gunoiul în urnă, alţii îl pun în altă parte ori îl aruncă pe drum. Întrebarea: „E vinovat primarul ori e vinovată conştiinţa, cultura?”. E greu.”
Europa Liberă: Cei de la centru înţeleg că guvernarea locală trebuie să ajungă a fi una de importanţă naţională? Pe cât de importantă este totuşi astăzi administraţia locală?
Radu Urecheanu: „Primarii nu trebuie să fie implicaţi în politică. Primarii trebuie să fie pentru sat. Primarii ar fi bine să candideze nefiind membri ai unui partid. De ce eu trebuie să merg la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, unde se alocă bani substanţiali pentru dezvoltare, pentru investiţii şi acolo încep cu criteriul politic, din care partid fac parte? De ce? Dacă un drum e de interes naţional, e legată o vamă cu un sat, de ce Consiliul de administrare ADR Nord ori ADR Centru, Ministerul Dezvoltării Regionale hotărăște întrebarea, prin vot, cui să dea banii?”
