Negoțul cu nume mari continuă, dar spectacolul e inegal. Manchester United nu renunță la planuri vecine cu fantezia. De observat, însă, că, pînă acum, fanteziile de la Manchester au devenit realitate. Era aproape de necrezut că Schweinsteiger va pleca de la Bayern, dar Manchester a reușit să îl extragă. Nu pare de ajuns. Cu negocieri în curs care îi țintesc pe Pedro de la Barcelona și pe Thomas Muller de la Bayern, Manchester deschide noi culoare. Ultima pistă duce la Cavani, vîrful uruguayan de la Paris St. Germain. Francezii se împotrivesc dar Cavani și-a declarat deja interesul. În treacăt, Manchester l-a adus de la Sampdoria pe Sergio Romero, portarul naționalei argentiniene. Mișcarea nu pare să facă sens dar e, foarte probabil, parte a unui plan mai larg. Manchester are un portar de mare clasă, De Gea, dar locul lui e negociabil. De Gea e tentat de oferta înaintată insistent de Real Madrid. Mutarea ar putea aduce la Manchester un nume mare al Realului. În pregătirea acestei formule, Manchester s-a asigurat aducîndu-l pe Romero, un portar excelent gata să ia locul lăsat liber de De Gea.
Zona așa ziselor transferări finale e, de regulă, lăsată în planul doi. De data asta, ceva important a făcut plin de înțeles acest tip de transferări. Practica tradițională spune că mari veterani caută un transfer final care aduce într-un an sau doi o ultimă lovitură financiară. Destinațiile clasice sînt America de Nord, țările Golfului și, mai nou, China. Fără excepție, zone cu un nivel de joc scăzut care permite vetereanilor să facă treabă. Actualul sezon de transferări nu a făcut excepție. Rînd pe rînd, mari figuri ale fotbalului de club european s-au retras de pe prima scenă și au plecat spre binefacerile ultimului contract în America de Nord. Primul a fost Steven Gerrard. După aproape 20 de ani la Liverpool, Gerrard a semant un contract de 10 milioane de euro cu LA Galaxy, clubul californian pentru care a jucat, la sfîrșit de carieră, și David Beckham. Gerrard respectă graficul și, la 35 de ani, joacă la Los Angeles cu seriozitatea cunoscută la Liverpool. Gerrard e un succes în Statele Unite. Al doilea nume mare plecat în Statele Unite e Andrea Pirlo, marele mijlocaș al lui lui Milan și Juventus. Pirlo a semnat un contract cu New York FC pentru 7 milioane de euro. Clubul american s-a specializat în acest gen de achiziții. Pirlo va juca, la 37 de ani, alături de David Villa și Frank Lampard, amîndoi trecuti de 36 de ani și aduși tot pe contracte de 7 milioane de euro. Ultima plecare în America de Nord a fost parafată acum cîteva zile de Didier Drogba care a încheiat contractul cu Chlesea și a semnat pentru clubul canadian Montreal Imnpact. La 37 de ani, Drogba a început un contract de 8 milioane de euro.
Pînă aici rețeta a mers ceas. Există însă o excepție care a provocat comentarii abundente. Carlos Tevez, mijlocașul naționalei argentiniene și al lui Juvetus, era aproape copt pentru un contract bănos și liniștit, departe, într-unul din campionatele minore ale Americii sau Asiei. Pe de altă parte, la 31 de ani, Tevez putea continua un sezon sau două la Juventus. Spre surpriza generală, Tevez a decis să se întoarcă acasă. Tevez a semnat un contract de 6 milioane de euro cu Boca Juniors, echipa de la care a plecat spre faimă și spre Europa. Tevez a fost primit în delir de 40000 de spectatori la Buenos Aires, pe celebra Bombonera, stadionul lui Boca Juniors. Decizia neobișnuită luată de Tevez confirmă un lucru uneori comentat, dar prea puțin luat în seamă. Plecat dintr-un cartier modest și o familie săracă, Tevez a rămas tot timpul un om simplu și s-a considerat în exil. Cu ultimul gest al carierei, Tevez a hotărît că datorează celor de acasă finalul și cîțiva ani de fotbal bun.
