Linkuri accesibilitate

Viktor Orbán și gardul retoricii anti-europeene, xenofobe și populiste


Gardul de metal în dreptul satului Morahalom

Gardul de metal în dreptul satului Morahalom

Premierul Ungariei a anunțat la Școala de Vară de la Tușnad că gardul anti-migrație va fi gata cel mai târziu la sfârșitul lunii august.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus la sfârșitul săptămânii că gardul pe care-l ridică țara sa la granița cu Serbia, ca să oprească migranții din Orientul Mijlociu și Africa, va fi gata… înainte de termen.

Viktor Orban primit în Ținutul Secuiesc

Viktor Orban primit în Ținutul Secuiesc

Aflat ca în fiecare din ultimii ani în această perioadă în vizită în Ținutul Secuiesc, premierul ungar Viktor Orbán a anunțat că gardul anti-migrație va fi gata cel mai târziu la sfârșitul lunii august. Mai înainte cu numai câteva zile, miniștrii apărării și internelor din guvernul lui Orbán spuseseră că termenul pentru finisarea gardului lung de 175 km, înalt de patru metri, este luna noiembrie.

Vorbind la Băile Tușnad, la universitatea de vară în limba maghiară, Orbán nu a explicat devansarea termenului controversatului său gard, dar a repetat motivele care l-au făcut să ia decizia ridicării lui la frontiera cu Serbia: pericolul economic și de securitate pe care l-ar prezenta migranții.

„Există o legătură limpede între migranții ilegali venind în Europa și răspândirea terorismului”, a spus Orbán, adăugând că „nu ai cum să selectezi teroriștii dintr-o mulțime așa de mare de migranți”.

Viktor Orbán, al cărui partid de dreapta Fidesz caută să atragă alegătorii naționaliști de la formațiunea mai nouă Jobbik, a repetat în Ardeal criticile la adresa a ceea ce consideră a fi „blândețea” occidentului în raport cu migrația, avertizând că aceasta va duce la pierderea identității europene și naționale.

„Am vrea să păstrăm Europa pentru europeni, dar asta este mai greu, fiindcă implică ajutorul din partea celorlalte țări, dar ceea ce vrem și putem să facem, fiindcă depinde numai de noi, este să păstrăm Ungaria pentru unguri”, a spus la Orbán la Tușnad, unde s-a lansat și în atacuri la adresa politicienilor români care ar fi stricat în ultimii trei ani relațiile cu Budapesta.

Anul acesta Ungaria, țară din UE și din spațiul Schengen, a înregistrat oficial peste 80.000 de solicitanți de azil, față de 43.000 pe tot parcursul anului trecut.

Migranți ilegali din Siria lîngă Asotthalom

Migranți ilegali din Siria lîngă Asotthalom

Marea majoritate a migranților ajung în Ungaria și în spațiul Schengen prin Balcani, cu o penultimă etapă în Serbia, candidată la aderarea la Uniune. Imensa majoritate a fugarilor nu vor să rămână în Ungaria, ci să continue spre țări mai bogate ca Germania sau Suedia. Mulți dintre ei fac cerere de azil în Ungaria, ca să intre în legalitate cu poliția, după care profită de absența controalelor la granițele Schengen ca să continue drumul, fără să aștepte rezultatul cererii de azil.

Ungaria lui Orbán s-a plâns în mai multe rânduri că UE se preocupă numai de țările mediteraneene asaltate de migranți, ca Italia sau Grecia, iar pe ea o neglijează. Premierul ungar, aflat de mult în relații proaste cu Bruxelles-ul, a amenințat că Budapesta va nesocoti legile comunitare ale azilului – de pildă declarând Serbia vecină țara „sigură” pentru migranți, ca să-i poată trimite înapoi, la sârbi.

Ideea Ungariei de a ridica un gard la granița sa cea mai asaltată de imigranți a fost criticată atât de Serbia, cât și de partenerii europeni ai Budapestei, inclusiv Germania. Cancelarul conservator Angela Merkel, care a crescut în Berlinul divizat, de partea comunistă, a spus că gardurile și zidurile nu sunt o soluție.

Obiceiul lui Orbán de a „demoniza” refugiații a fost condamnat și dincolo de granițele Europei, de către agenția pentru refugiați a Națiunilor Unite, care a spus că a-i portretiza pe străini ca răufăcători, așa cum face guvernul ungar, este „o tendință îngrijorătoare”.

Considerat pe vremuri unul din cei mai promițători tineri politicieni din Europa de est, Viktor Orbán (52 de ani) a alunecat în ultimii ani spre extrema-dreaptă, făcându-se remarcat prin retorica anti-europeană, xenofobă și prin promisiuni populiste în contradicție cu angajamentele internaționale ale țării sale – de pildă reintroducerea pedepsei cu moartea.

XS
SM
MD
LG